26 de definiții pentru dormitor dormitoare dormitoriu durmitor (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

dormitór, ~oáre [At: NEGRUZZI, S. I 21 / V: (înv) ~iu, dur~, smf, sn, a, ~oáre sf / Pl: ~i, ~oáre / E: lat dormitorium] 1-2 (Îvr) smf, a (Persoană) care doarme (mult). 3 Cameră de dormit. 4 Mobila din camera de dormit.

DORMITÓR, dormitoare, s. n. Cameră de dormit (într-o locuință particulară, într-o școală, într-o cazarmă etc.). ♦ Mobilă adecvată pentru camera de dormit a unei locuințe particulare. – Din lat. dormitorium.

DORMITÓR, dormitoare, s. n. Cameră de dormit (într-o locuință particulară, într-o școală, într-o cazarmă etc.). ♦ Mobilă adecvată pentru camera de dormit a unei locuințe particulare. – Din lat. dormitorium.

DORMITÓR, dormitoare, s. n. 1. Cameră de dormit, într-o locuință particulară. Are două încăperi, un salonaș-dormitor și un iatac alături. GALACTION, O. I 609. În dormitor era lumină și se făcuse puțin foc. VLAHUȚĂ, O. A. I 101. ♦ Mobila din camera de dormit. Și-a comandat un dormitor de nuc. 2. Sală mare cu paturi (într-o cazarmă, într-un internat sau pe lîngă un șantier), în care dorm mai mulți oameni. [Soldații] urcau iar în domnitoarele înghețate. CAMILAR, N. I. 375.

dormitór s. n., pl. dormitoáre

dormitór s. n., pl. dormitoáre

DORMITÓR s. cameră de culcare, (reg.) iatac.

DORMITÓR s. n. cameră de dormit (într-o locuință, cazarmă, internat etc.). ◊ mobilă din camera de dormit. (< lat. dormitorium)

DORMITÓR ~oáre n. 1) Cameră de dormit. 2) Garnitură de mobilă specială pentru camera de dormit. /<lat. dormitorium

* dormitór n., pl. oare (lat. dormitorium). Sală comună de dormit în școale, cazarme ș.a. V. ĭatac.

dormitóriu, ~ie smf, a vz dormitor

durmitór, ~oáre smf, a vz dormitor modificată

În original este numai adj., evident incorect. Vezi și def. formei principale - LauraGellner

* dormitoáre f., pl. orĭ. Canapea lată pe care poțĭ dormi, otomană. – Barb. dormeóză (eo dift., după fr. dormeuze), pl. e. Fals -eză, cum nu zice nimenĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DORMITÓR s. cameră de culcare, (reg.) iatác.

autobúz-dormitór s.n. ◊ „Pentru cazare, în afară de căsuțe, ei au la dispoziție și zece... autobuze. Scoase din uz, ele au fost amenajate chiar de părinții copiilor, în timpul lor liber, în tot atâtea dormitoare cochete. Atât de mult le plac pionierilor autobuzele-dormitoare, încât cu greu se lasă convinși cei care «pică» la sorți în căsuțe.” Sc. 5 VIII 75 p. 5 (din autobuz + dormitor)

bac-dormitór s.m. 1963 Bac cu funcție de dormitor v. șalupă-automobil (din bac + dormitor)

barácă-dormitór s.f. Baracă ce servește drept dormitor ◊ „Din plăcile aglomerate se vor face și cabane turistice, barăci-dormitor în pădure, solarii etc.” Sc. 14 VIII 62 p. 3. ◊ „Asediind barăcile-dormitor din localitate, forțele de ordine au arestat 22 de persoane, conducându-le spre o destinație necunoscută în vederea expulzării.” Sc. 1 VI 77 p. 4 (din baracă + dormitor)

cabánă-dormitór s.f. Cabană folosită exclusiv ca dormitor ◊ „Un colectiv de specialiști a proiectat și construit un nou tip de cabană-dormitor pentru lucrătorii de la construcții. Cabana are o capacitate de 32 locuri.” Sc. 28 X 66 p. 3 (din cabană + dormitor)

Intrare: dormitor
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dormitor dormitorul
plural dormitoare dormitoarele
genitiv-dativ singular dormitor dormitorului
plural dormitoare dormitoarelor
vocativ singular
plural
dormitoare
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dormitoare dormitoarea
plural dormitori dormitorile
genitiv-dativ singular dormitori dormitorii
plural dormitori dormitorilor
vocativ singular
plural
dormitoriu
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
durmitor
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.