2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dolénte ain vz dolent
DOLÉNTE adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Dureros, cu tristețe. [< it. dolente].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOLÉNTE adv. (muz.) dureros, cu tristețe. (< it. dolente)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dolént, ~ă ain, av [At: HELIADE, O. I, 390 / V: (înv) ~e / Pl: ~nți, ~e / E: fr dolent, lat dolens] (Liv) 1-2 Plângăreț. 3-4 Întristat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOLÉNT, -Ă adj. (Rar) Plângăreț; tânguitor, trist, jalnic. [Cf. fr. dolent, it. dolente, lat. dolens].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOLÉNT, -Ă adj. plângăreț; tânguitor, trist, jalnic. (< fr. dolent, lat. dolens)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dolénte adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dolént adj. m., pl. dolénți; f. sg. doléntă, pl. dolénte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: dolent
dolent adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)