10 definiții pentru dojenitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOJENITÓR, -OÁRE, dojenitori, -oare, adj. Care dojenește; care exprimă un reproș, o imputare, o nemulțumire. – Dojeni + suf. -tor.

DOJENITÓR, -OÁRE, dojenitori, -oare, adj. Care dojenește; care exprimă un reproș, o imputare, o nemulțumire. – Dojeni + suf. -tor.

dojenitor, ~oare [At: ANON. CAR. / V: (înv) ~jăn~, ~riu / Pl: ~i, ~oare / E: dojeni + -tor] 1-2 smf, a (Înv) (Persoană) care dojenește (1) Si: îndrumător, povățuitor, (îvr) dojenicios. 3 a (Îrg) Care previne. 4 a Care are caracter coercitiv. 5-6 a, av (Care are caracter) moralizator. 7-8 a, av Mustrător Si: (îvr) dojenic.

DOJENITÓR, -OÁRE, dojenitori, -oare, adj. Care dojenește, care ceartă, care exprimă o stare de nemulțumire; mustrător. Întoarce puțin capul spre el, cu o mică privire dojenitoare. REBREANU, R. I 197. Începu să vorbească C-un glas dojenitor. ALEXANDRESCU, P. 113.

DOJENITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care dojenește; care exprimă o dojană; mustrător. Ton ~. Privire ~oare. /a dojeni + suf. ~tor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dojenitór adj. m., pl. dojenitóri; f. sg. și pl. dojenitoáre

dojenitór adj. m., pl. dojenitóri; f. sg. și pl. dojenitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DOJENITOR adj. mustrător. (Cuvinte ~.)

Intrare: dojenitor
dojenitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dojenitor
  • dojenitorul
  • dojenitoru‑
  • dojenitoare
  • dojenitoarea
plural
  • dojenitori
  • dojenitorii
  • dojenitoare
  • dojenitoarele
genitiv-dativ singular
  • dojenitor
  • dojenitorului
  • dojenitoare
  • dojenitoarei
plural
  • dojenitori
  • dojenitorilor
  • dojenitoare
  • dojenitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dojenitor

  • 1. Care dojenește; care exprimă un reproș, o imputare, o nemulțumire.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mustrător attach_file 2 exemple
    exemple
    • Întoarce puțin capul spre el, cu o mică privire dojenitoare. REBREANU, R. I 197.
      surse: DLRLC
    • Începu să vorbească C-un glas dojenitor. ALEXANDRESCU, P. 113.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Dojeni + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09