doisprezecelea, douăsprezecea no [At: LB / V: ~prece~, (reg) ~precil~, ~cile, ~pecile, ~picilea, douăspracea, douăsprecilea, ~pcelea, ~pcilea, ~ișpelea, douăsprecilea no / P: doi- / E: doisprezece + -lea] 1-2 s, a (Precedat de „al”, „a”) (Număr, obiect etc.) care se află între al unsprezecelea și al treisprezecelea. 3 (Îe) În ceasul al ~ În ultimul moment.

DOISPREZECELEA, DOUĂSPREZECEA num. ord. (Precedat de articolul «al», «a») Care se află între al unsprezecelea și al treisprezecelea. Secolul al doisprezecelea. Unitatea a douăsprezecea. ◊ Expr. În ceasul al doisprezecelea = a) (învechit și arhaizant) la ora douăsprezece. Împărăteasa a făcut dar de bucurie împăratului nostru astăzi... în ceasul al doisprezecelea. SADOVEANU, D. P. 11; b) în ultimul moment în care se mai poate face ceva sau ajuta cu ceva; tîrziu de tot.

doispcelea no vz doisprezecelea

doispcilea no vz doisprezecelea

doispecile no vz doisprezecelea

doispicilea no vz doisprezecelea

doisprecelea no vz doisprezecelea

doispricilea no vz doisprezecelea

doișpelea no vz doisprezecelea^[1] modificată

douăsprăcea no vz doisprezecelea

douăsprecilea no vz doisprezecelea

AL DOISPREZECELEA a douăsprezecea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul doisprezece în ordinea numărării; care vine după al unsprezecelea. Rândul ~. /doisprezece + le + a

doisprezecelea (al ~) (desp. dois-pre-/doi-spre-) num. m., f. a douăsprezecea (desp. -uăs-pre-/-uă-spre-); al XII-lea/al12-lea, a XII-a/a 12-a (numai: clasa a douăsprezecea)

!doisprezecelea (al ~) (dois-pre-/doi-spre-) num. m., f. a douăsprezecea (-uăs-pre-/-uă-spre-); al XII-lea/al 12-lea, a XII-a/a 12-a

doisprezecelea (precedat de al) num. m. (sil. mf. -spre-), f. a douăsprezecea

doisprezecelea

douăsprezecea

(al) doisprezecelea, (a) douăsprezecea.