10 definiții pentru dogmatiza

dogmatizá vi [At: DEX / Pzi: ~zéz / E: fr dogmatiser] (Rar) A expune pe un ton dogmatic, sentențios.

DOGMATIZÁ, dogmatizez, vb. I. Intranz. A vorbi, a expune pe un ton dogmatic, sentențios. – Din fr. dogmatiser.

DOGMATIZÁ, dogmatizez, vb. I. Intranz. (Rar) A vorbi, a expune pe un ton dogmatic, sentențios. – Din fr. dogmatiser.

dogmatizá (a ~) vb., ind. prez. 3 dogmatizeáză

dogmatizá vb., ind. prez. 1 sg. dogmatizéz, 3 sg. și pl. dogmatizeáză

DOGMATIZÁ vb. I. intr. 1. A învăța dogmele. 2. (Fig.) A vorbi pe un ton sentențios, de dogmă, care nu admite replică. [< fr. dogmatiser].

DOGMATIZÁ vb. intr. 1. a învăța dogmele. 2. (fig.) a vorbi pe un ton sentențios, care nu admite replică. (< fr. dogmatiser)

A DOGMATIZÁ ~éz 1. tranz. (teorii, concepții etc.) A transforma în dogmă; a prezenta în calitate de dogmă. 2. intranz. A-și exprima opiniile în formă de dogmă. /<fr. dogmatiser

dogmatizà v. 1. a instrui dogmele; 2. a exprima părerile sale într'un ton dogmatic.

* dogmatizéz v. intr. (vgr. dogmatizo). Învăț, expun dogmele. Fig. Vorbesc sentențios. V. tr. Preconizez, recomand.

Intrare: dogmatiza
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dogmatiza dogmatizare dogmatizat dogmatizând singular plural
dogmatizea dogmatizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dogmatizez (să) dogmatizez dogmatizam dogmatizai dogmatizasem
a II-a (tu) dogmatizezi (să) dogmatizezi dogmatizai dogmatizași dogmatizaseși
a III-a (el, ea) dogmatizea (să) dogmatizeze dogmatiza dogmatiză dogmatizase
plural I (noi) dogmatizăm (să) dogmatizăm dogmatizam dogmatizarăm dogmatizaserăm, dogmatizasem*
a II-a (voi) dogmatizați (să) dogmatizați dogmatizați dogmatizarăți dogmatizaserăți, dogmatizaseți*
a III-a (ei, ele) dogmatizea (să) dogmatizeze dogmatizau dogmatiza dogmatizaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)