11 intrări

Articole pe această temă:

60 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

doámnă sf [At: (a. 1462), ap. TDRG / Pl: ~ne / E: ml dom(i)na] 1-2 Soție a unui domnitor sau a unui boier. 3 (Pgn) Soție. 4 Termen de politețe pentru o femeie căsătorită. 5 (Îs) ~ de onoare Femeie (din aristocrație) aflată în serviciul unei regine, al unei prințese. 6 Stăpână a unei case, a unei gospodării. 7 (Bot; reg; îc) ~-mare sau ~a-codrului Mătrăgună (Atropa belladona). 8 (Bot; reg; lpl) Cârciumărese (Zinnia elegans).

DOÁMNĂ, doamne, s. f. 1. Termen de politețe pentru o femeie (căsătorită). ◊ Doamnă de onoare = femeie (din aristocrație) aflată în serviciul unei prințese, al unei regine etc. ♦ Soție. ♦ Spec. (Înv.) Soție a unui domnitor sau a unui boier. ♦ Stăpână a unei case, a unei gospodării. 2. Compus: (Bot.; pop.) doamnă-mare sau doamna-codrului = mătrăgună. – Lat. dom(i)na.

DOÁMNĂ, doamne, s. f. 1. Termen de politețe pentru o femeie căsătorită. ◊ Doamnă de onoare = femeie (din aristocrație) aflată în serviciul unei prințese, al unei regine etc. ♦ Soție. ♦ Spec. Soție a unui domnitor sau a unui boier. ♦ Stăpână a unei case, a unei gospodării. 2. Compus: (Bot.; pop.) doamnă-mare sau doamna-codrului = mătrăgună. – Lat. dom(i)na.

DOÁMNĂ, doamne, s. f. 1. (Folosit azi mai rar) Termen de politețe întrebuințat izolat sau pus înaintea numelui unei femei căsătorite căreia i se adresează sau despre care vorbește cineva. Domni cu monoclu și doamne cu buze vopsite. ISAC, O. 90. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și fără pălării. IBRĂILEANU, A. 7. [În caretă] se afla o doamnă a cărei frumusețe era încă strălucitoare. MACEDONSKI, O. III 16. Mă hotărîi să mă duc la doamna B. NEGRUZZI, S. I 67. ◊ (Franțuzism; urmat de adj. posesiv) Tînguiește-mă, doamna mea, și nu mă osindi. NEGRUZZI, S. I 47. ♦ (Învechit, totdeauna cu determinări adjectivale) Soție de boier; jupîneasă. Orice-i zicea boieriul sau doamna acestuia să facă, ea pe loc și făcea. MARIAN, O. II 386. ◊ (Azi, fără determinări) Timotin m-a invitat la el, la mănăstire. Doamna a tăcut ca un mormînt. IBRĂILEANU, A. 15. ♦ Nume dat în trecut de copiii de școală învățătoarelor și profesoarelor căsătorite. 2. (Într-o epocă mai veche) Soție a unui monarh sau a unui prinț. V. regină, principesă. De din vale de Rovine, Grăim, doamnă, cătră tine. EMINESCU, O. I 149. Domnule, măria-ta, Pe Codreanul nu-l ierta, Că... pe doamna ți-a fura. ALECSANDRI, P. P. 90. ♦ Regină, suverană. (Fig.) Și din neguri, dintre codri, tremurînd s-arată luna: Doamna mărilor ș-a nopții. EMINESCU, O. I 148. 3. Compus: (Bot.) doamnă-mare = mătrăgună. Strînge dumneaei și zamă de mătrăgună, ce se cheamă la noi «doamnă-mare». SADOVEANU, N. F. 35.

doámnă s. f., g.-d. art. doámnei; pl. doámne; abr. nom.-ac. sg. art. dna, g.-d. sg. art. dnei

doámnă s. f., g.-d. art. doámnei; pl. doámne; abr. sg. art. dna, g.-d. art. dnei

DOÁMNĂ s. v. nevastă, soție.

DOÁMNĂ s. 1. cucoană, madam, (pop.) jupâneasă, (ieșit din uz) damă, (grecism înv.) chera, (italienism înv.) signoră. (O ~ mai în vârstă.) 2. (IST.) (pop.) vodeasă, voduleasă, voievodeasă. (~ Tana, soția domnitorului Moldovei.)

DOÁMNĂ ~e f. 1)(folosit ca termen de politețe și de adresare, izolat sau înaintea numelui) Femeie căsătorită. 2) Soție a domnului. 3) înv. Stăpână a unei case boierești. ◊ ~ mare plantă erbacee otrăvitoare, cu flori brune-violete și cu fructe negre, întrebuințată în medicină; mătrăgună. /<lat. dom[i]na

doamnă f. 1. od. soția Domnului: ce faci tu, copilă ? zise Doamna mare BOL.; 2. stăpână: (luna) Doamna mărilor și a nopții varsă liniște și somn EM.; 3. titlu de onoare ce se dă femeilor. [Lat. vulg. DOMNA = clasic DOMINA].

doámnă f., pl. e (lat. dómina și domna, it. donna, fr. dame, pv. (dom)na, sp. duena, dona, pg. dona. V. domn). Soția domnitoruluĭ (regineĭ i se zice și astăzĭ în biserică doamnă și regină). Stăpînă (Poet.) Roma a fost doamna lumiĭ. Titlu de onoare dat cucoanelor și de elevele din școala primară profesoareĭ (Servitoriĭ zic stăpîneĭ cocoană. În Trans. doamnă). V. duducă.

ácul-doámnei (plantă) s. m. art.

călțúnul-doámnei (plantă) s. m. art.

!doámna-códrului (plantă) (-co-dru-) s. f. art., g.-d. art. doámnei-códrului

!doámnă-máre (plantă) s. f., g.-d. art. doámnei-mári; pl. doámne-mári

!floárea-doámnei (plantă) s. f. art., g.-d. art. flórii-doámnei

!pantóful-doámnei (plantă) s. m. art.

!papúcul-doámnei (plantă) s. m. art.

*prímă-doámnă s. f., art. prima-doamnă, g.-d. art. primei-doamne

Intrare: doamnă
doamnă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular doamnă doamna
plural doamne doamnele
genitiv-dativ singular doamne doamnei
plural doamne doamnelor
vocativ singular
plural
Intrare: acul-doamnei
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acul-doamnei
plural
genitiv-dativ singular acului-doamnei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: călțunul-doamnei
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular călțunul-doamnei
plural
genitiv-dativ singular călțunului-doamnei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: doamna-codrului
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular doamna-codrului
plural
genitiv-dativ singular doamnei-codrului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: doamnă-mare
doamnă-mare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular doamnă-mare doamna-mare
plural doamne-mari doamnele-mari
genitiv-dativ singular doamne-mari doamnei-mari
plural doamne-mari doamnelor-mari
vocativ singular
plural
Intrare: floarea-doamnei
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular floarea-doamnei
plural
genitiv-dativ singular florii-doamnei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pantoful-doamnei
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pantoful-doamnei
plural
genitiv-dativ singular pantofului-doamnei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: papucul-doamnei
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular papucul-doamnei
plural
genitiv-dativ singular papucului-doamnei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: primă-doamnă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular primă-doamnă prima-doamnă
plural
genitiv-dativ singular prime-doamne primei-doamne
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Râul-Doamnei
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Râul-Doamnei
plural
genitiv-dativ singular Râului-Doamnei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-doamnei
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular părul-doamnei
plural
genitiv-dativ singular părului-doamnei
plural
vocativ singular
plural

călțunul-doamnei

etimologie:

papucul-doamnei

  • 1. compus Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunzele lungi, cu flori mari, galbene cu purpuriu (Cypripedium calceolus).
    surse: DEX '09 NODEX

etimologie:

părul-doamnei

etimologie: