3 definiții pentru dispoza

dispozá vit [At: CONDICA, O. 38/1 / Pzi: ~zéz / E: fr disposer] (Înv) 1-4 A dispune (1-4).

DISPOZÁ, dispozez, vb. I. Intranz. (Franțuzism învechit) A dispune (de ceva). Sila morală a noroadelor abroghează cîteodată puterea dritului particular de a dispoza după plac de un lucru. RUSSO, S. 159.

DISPOZÁ, dispozez, vb. I. Intranz. (Franțuzism înv.) A dispune de ceva. – Fr. disposer.

Intrare: dispoza
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dispoza dispozare dispozat dispozând singular plural
dispozea dispozați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dispozez (să) dispozez dispozam dispozai dispozasem
a II-a (tu) dispozezi (să) dispozezi dispozai dispozași dispozaseși
a III-a (el, ea) dispozea (să) dispozeze dispoza dispoză dispozase
plural I (noi) dispozăm (să) dispozăm dispozam dispozarăm dispozaserăm, dispozasem*
a II-a (voi) dispozați (să) dispozați dispozați dispozarăți dispozaserăți, dispozaseți*
a III-a (ei, ele) dispozea (să) dispozeze dispozau dispoza dispozaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)