2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISPENSARIZÁRE s. f. Faptul de a dispensariza.V. dispensariza.

DISPENSARIZÁRE s. f. Faptul de a dispensariza.V. dispensariza.

dispensarizare sf [At: ABC SĂN. 133 / Pl: ~zări / E: dispensariza] Internare și îngrijire într-un dispensar.

DISPENSARIZÁRE s.f. Acțiunea de a dispensariza. ♦ Metodă de asistență medicală, constând în aplicarea celor mai indicate măsuri curative-profilactice și în îmbinarea acestora cu o muncă continuă, sistematică, de educație sanitară a bolnavului. [< dispensariza].

DISPENSARIZÁ, dispensarizez, vb. I. Tranz. (A interna și) a îngriji pe cineva într-un dispensar. – Dispensar + suf. -iza.

DISPENSARIZÁ, dispensarizez, vb. I. Tranz. (A interna și) a îngriji pe cineva într-un dispensar. – Dispensar + suf. -iza.

dispensariza vt [At: DEX / Pzi: ~zez[1] / E: dispensar + -iza] A interna și a îngriji pe cineva într-un dispensar. modificată

  1. În original, scris greșit pl. subst. dispensarizare (Pl: ~zări), în loc de prez. ind. al verbului de față (Pzi: ~zéz) — LauraGellner

DISPENSARIZÁ vb. I. tr. A lua în evidența dispensarului (pentru îngrijire și control periodic). [< dispensar + -iza, după spitaliza, cf. engl. to dispensary].

DISPENSARIZÁ vb. tr. a lua în evidența dispensarului (pentru îngrijire și control periodic). (< dispensar + -iza)

A DISPENSARIZÁ ~éz tranz. (persoane) A trata într-un dispensar. /dispensar + suf. ~iza


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dispensarizáre s. f., g.-d. art. dispensarizắrii

dispensarizáre s. f., g.-d. art. dispensarizării

dispensarizá (a ~) vb., ind. prez. 3 dispensarizeáză

dispensarizá vb., ind. prez. 1 sg. dispensarizéz, 3 sg. și pl. dispensarizeáză

Intrare: dispensarizare
dispensarizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dispensarizare
  • dispensarizarea
plural
  • dispensarizări
  • dispensarizările
genitiv-dativ singular
  • dispensarizări
  • dispensarizării
plural
  • dispensarizări
  • dispensarizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: dispensariza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dispensariza
  • dispensarizare
  • dispensarizat
  • dispensarizatu‑
  • dispensarizând
  • dispensarizându‑
singular plural
  • dispensarizea
  • dispensarizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dispensarizez
(să)
  • dispensarizez
  • dispensarizam
  • dispensarizai
  • dispensarizasem
a II-a (tu)
  • dispensarizezi
(să)
  • dispensarizezi
  • dispensarizai
  • dispensarizași
  • dispensarizaseși
a III-a (el, ea)
  • dispensarizea
(să)
  • dispensarizeze
  • dispensariza
  • dispensariză
  • dispensarizase
plural I (noi)
  • dispensarizăm
(să)
  • dispensarizăm
  • dispensarizam
  • dispensarizarăm
  • dispensarizaserăm
  • dispensarizasem
a II-a (voi)
  • dispensarizați
(să)
  • dispensarizați
  • dispensarizați
  • dispensarizarăți
  • dispensarizaserăți
  • dispensarizaseți
a III-a (ei, ele)
  • dispensarizea
(să)
  • dispensarizeze
  • dispensarizau
  • dispensariza
  • dispensarizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dispensarizare

  • 1. Faptul de a dispensariza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Metodă de asistență medicală, constând în aplicarea celor mai indicate măsuri curative-profilactice și în îmbinarea acestora cu o muncă continuă, sistematică, de educație sanitară a bolnavului.
      surse: DN

etimologie:

  • vezi dispensariza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

dispensariza

  • 1. (A interna și) a îngriji pe cineva într-un dispensar.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • Dispensar + sufix -iza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN