11 definiții pentru disimila
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISIMILA, pers. 3 disimilează, vb. I. Refl. (Despre sunetele vorbirii) A suferi o disimilație. – Din fr. dissimiler.
DISIMILA, pers. 3 disimilează, vb. I. Refl. (Despre sunetele vorbirii) A suferi o disimilație. – Din fr. dissimiler.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
disimila vtr [At: GRAUR, I. L. 62 / Pzi: 3 ~lează / E: fr dissimiler] (Fon) 1-2 A (se) modifica din cauza influenței unui sunet identic sau asemănător. 3-4 A dispărea sau a face să dispară din cauza influenței unui alt sunet identic sau asemănător.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISIMILA, disimilez, vb. I. Refl. (Lingv.; despre sunetele vorbirii; în opoziție cu asimila) A se modifica căpătînd un aspect deosebit sau a dispărea sub influența altui sunet, identic sau asemănător.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISIMILA vb. I. tr., refl. (Lingv.; despre sunete) A (se) modifica, a dispărea sau a face să dispară datorită influenței unui alt sunet identic, asemănător. [< fr. dissimiler].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISIMILA vb. refl. (despre sunete) a suferi o disimilație. (< fr. dissimiler)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DISIMILA ~ez tranz. (sunete ale vorbirii) A face să se disimileze. /<fr. dissimiler
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE DISIMILA se ~ează intranz. (despre sunetele vorbirii) A suferi o disimilație. /<fr. dissimiler
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
* disimiléz v. tr. (compus ca a-similez, di-simulez. Fr. dissimiler). Gram. Fac să nu maĭ semene precum: tulbure îld. turbure(ca să nu fie doĭ r în acelașĭ cuvînt). Chim. Prefac substanțele animale orĭ vegetale în substanțe brute cu compozițiune chimică maĭ simplă. – Și dezasimilez. V. dessemăn.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
disimila (a se ~) (a suferi o disimilație) vb. refl., ind. prez. 3 se disimilează, imperf. 3 pl. se disimilau; conj. prez. 3 să se disimileze; ger. disimilându-se
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!disimila (a se ~) (a suferi o disimilație) vb. refl., ind. prez. 3 se disimilează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
disimila vb., ind. prez. 3 sg. disimilează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
disimilaverb
- 1. (Despre sunetele vorbirii) A suferi o disimilație. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- dissimiler DEX '09 DEX '98 DN