2 intrări
21 de definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (6)
- relaționale (3)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISEMINARE, diseminări, s. f. Împrăștiere, răspândire (în toate părțile). ♦ Spec. Răspândire pe cale naturală a semințelor, fructelor, polenului etc. în momentul maturizării lor. ♦ Răspândire în organismul unei ființe a agenților unei boli. – După fr. dissémination.
DISEMINARE, diseminări, s. f. Împrăștiere, răspândire (în toate părțile). ♦ Spec. Răspândire pe cale naturală a semințelor, fructelor, polenului etc. în momentul maturizării lor. ♦ Răspândire în organismul unei ființe a agenților unei boli. – După fr. dissémination.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de gigi
- acțiuni
diseminare sf [At: DL / Pl: ~nări / E: disemina] 1 Împrăștiere (în toate părțile) Si: diseminație (1), risipire. 2 (Spc) Răspândire pe cale naturală de către vânt a semințelor, fructelor, polenului etc. în momentul maturizării lor Si: diseminație (2). 3 Răspândire în organismul unei ființe a agenților unei boli Si: diseminație (3). 4 (Glg) Mod de repartizare a mineralelor în zăcământ Si: diseminație (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISEMINARE, diseminări, s. f. (Franțuzism) Împrăștiere, răspîndire (fără ordine); (prin restricție) răspîndire a semințelor pe sol în momentul maturității lor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISEMINARE s.f. Acțiunea de a disemina; răspîndire, împrăștiere (spec.) împrăștiere pe pămînt a semințelor ajunse la maturitate; diseminație; răspîndire în organism a agenților unei boli. ♦ (Petr.) Modul de repartizare a mineralelor într-un zăcămînt. [< disemina].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISEMINARE s. f. 1. acțiunea de a disemina. 2. împrăștiere naturală a semințelor ajunse la maturitate; diseminație. 3. răspândire în organism a agenților unei boli. 4. modul de repartizare a mineralelor într-un zăcământ. (< disemina)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DISEMINARE ~ări f. 1) bot. Răspândire naturală a semințelor. 2) min. Felul cum sunt repartizate mineralele într-un zăcământ. 3) med. Răspândire a agenților unei boli în organism. /<fr. dissémination
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DISEMINA, diseminez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) împrăștia (în toate părțile), a (se) risipi. – Din diseminare (derivat regresiv).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISEMINA, diseminez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) împrăștia (în toate părțile), a (se) risipi. – Din diseminare (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
disemina [At: COSTINESCU / Pzi: ~nez / E: fr disséminer, lat disseminare] 1-2 vtr A (se) împrăștia (în toate părțile) Si: a (se) risipi. 3 vt (Spc; subiectul este vântul) A împrăștia semințe.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISEMINA vb. I. tr. A răspîndi, a împrăștia încoace și încolo, a risipi. [P.i. -nez. / < fr. disséminer, lat. disseminare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISEMINA vb. tr. a răspândi, a împrăștia. (< fr. disséminer, lat. disseminare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
* diseminéz v. tr. (lat. dis-sémino, -áre. V. semăn 1). Presar, împrăștiĭ, răspândesc pe icĭ pe colo: a disemina posturile de frontieră.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
diseminare s. f., g.-d. art. diseminării; pl. diseminări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
diseminare s. f., g.-d. art. diseminării; pl. diseminări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
diseminare s. f., g.-d. art. diseminării; pl. diseminări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
disemina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. diseminez, 3 diseminează; conj. prez. 1 sg. să diseminez, 3 să disemineze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
disemina (a ~) vb., ind. prez. 3 diseminează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
disemina vb., ind. prez. 1 sg. diseminez, 3 sg. și pl. diseminează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DISEMINARE s. v. împrăștiere, propagare, răspândire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
diseminare s. v. ÎMPRĂȘTIERE. PROPAGARE. RĂSPÎNDIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISEMINA vb. v. împrăștia, propaga, răspândi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DISEMINÁRE (după fr. dissémination) s. f. 1. Împrăștiere naturală a semințelor, fructelor, polenului și sporilor etc. după maturizarea lor; se face prin deschiderea fructelor de la sine sau cu ajutorul vântului, al apei și al animalelor. 2. Răspândire în organism al agenților unei boli (ex. d. bacilului Koch, d. sifilisului, d. celulelor canceroase etc.). 3. (În filozofia și critica literară deconstructivistă) Derivare fără limite, prin asociații libere de tip panoramic, a unor cuvinte (sensuri) dintr-un grup fonic neinvestit cu semnificație. 4. P. gener. Răspândire, împrăștiere. 4. D. nucleară = (în dreptul internațional) sporire a numărului de state care dispun de arsenale nucleare realizate fie autonom, fie prin transferul de cunoștințe tehnico-științifice, de material sau instalații nucleare din partea unui stat „nuclear” către un stat „nenuclear”. În vederea împiedicării d. n. a fost încheiat Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare (1968).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
diseminare, diseminărisubstantiv feminin
- 1. Împrăștiere, răspândire (în toate părțile). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: propagare răspândire împrăștiere
- 1.1. Răspândire pe cale naturală a semințelor, fructelor, polenului etc. în momentul maturizării lor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: diseminație
- 1.2. Răspândire în organismul unei ființe a agenților unei boli. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.3. Modul de repartizare a mineralelor într-un zăcământ. DN
-
etimologie:
- dissémination DEX '98 DEX '09
disemina, diseminezverb
etimologie:
- diseminare DEX '98 DEX '09