13 definiții pentru discobol

discoból sm [At: ALEXI, W. / Pl: ~i / E: fr discobole, lat discobolus] Atlet aruncător de disc1 (16).

DISCOBÓL, -Ă, discoboli, -e, s. m. și f. Atlet aruncător de disc1. – Din fr. discobole, lat. discobolus.

DISCOBÓL, -Ă, discoboli, -e, s. m. și f. Atlet aruncător de disc1. – Din fr. discobole, lat. discobolus.

DISCOBÓL, discoboli, s. m. (În antichitatea greacă) Atlet care se îndeletnicea cu aruncarea discului.

discoból s. m., pl. discobóli

discoból s. m., pl. discobóli

DISCOBÓL s.m. (La vechii greci) Aruncător cu discul. [< lat. discobolus, gr. diskobolos < diskos – disc, bole – aruncare].

DISCOBÓL, -Ă s. m. f. atlet care practică aruncarea discului. (< fr. discobole, gr. diskobolos)

DISCOBÓL ~i m. Sportiv care participă la proba de aruncare a discului. /<fr. discobole, lat. discobolus

* discoból m., pl. ĭ (vgr. diskobolós, d. lat. discóbolus. V. parabolă, balistică). În vechime, atlet care se exercita aruncînd cu discu.

discobólă s. f., g.-d. art. discobólei; pl. discobóle

discobólă s. f., g.-d. art. discobólei; pl. discobóle


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DISCO- „disc, rotund, rotat”. ◊ gr. diskos „disc” > fr. disco-, it. id., engl. id., germ. disko- > rom. disco-.~bol (v. -bol), s. m., atlet grec care practica aruncarea discului; ~carp (v. -carp), s. n., apoteciu în formă de disc, pe care se găsește stratul himenial al ascomicetelor; ~fil (v. -fil1), s. m. și f., amator de discuri muzicale; ~filie (v. -filie1), s. f., pasiune pentru discuri; ~for (v. -for), adj., care poartă un disc; ~grafie (v. -grafie), s. f., radiografie a nucleului unui disc intervertebral; ~id (v. -id), adj., în formă de disc; sin. discoidal; ~lite (v. -lit1), s. n. pl., formațiuni rotunde sau elipsoidale, concentrice, prezente în nămolurile calcaroase batiale sau în depozitele cretoase; ~micete (v. -micete), s. f. pl., ordin de ciuperci din clasa ascomicetelor, cu corpul de fructificație în formă de disc sau de cupă; ~patie (v. -patie), s. f., stare patologică a discurilor intervertebrale; ~podiu (v. -podiu), s. n., receptacul floral în formă de disc; ~radiculografie (v. radiculo-, v. -grafie), s. f., metodă radiologică de punere în evidență a spațiului discal și a rădăcinilor nervoase rahidiene; ~tecă (v. -tecă), s. f., 1. Colecție de discuri muzicale. 2. Încăpere special amenajată pentru păstrarea și audierea discurilor.

Intrare: discobol
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular discobol discobolul
plural discoboli discobolii
genitiv-dativ singular discobol discobolului
plural discoboli discobolilor
vocativ singular
plural