8 definiții pentru directorial


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIRECTORIÁL, -Ă, directoriali, -e, adj. Al directorului2, privitor la director2. [Pr.: -ri-al] – Din fr. directorial.

DIRECTORIÁL, -Ă, directoriali, -e, adj. Al directorului2, privitor la director2. [Pr.: -ri-al] – Din fr. directorial.

directoriál, ~ă a [At: NEGULICI / P: ~ri-al / Pl: ~i, ~e / E: fr directorial] 1 Care aparține directorului2 (1) Si: (îvr) directoresc (1). 2 Privitor la director2 (1) Si: (îvr) directoresc (2). 3 De director2 (1) Si: (îvr) directoresc (3). 4 (Îvr) Care aparține directoratului (5). 5 (Îvr) De directorat (5). 6-7 (Rar) Care aparține unui directoriu (2-3). 8-9 (Rar) Care emană de la un directoriu (2-3).

DIRECTORIÁL, -Ă, directoriali, -e, adj. De director, aparținînd directorului. Biroul direcției are... o masă destul de luxoasă, în spatele fotoliului directorial, pe perete, un gobelin încadrat. CAMIL PETRESCU, T. I 381. ◊ Fond directorial v. fond. – Pronunțat: -ri-al.

DIRECTORIÁL, -Ă adj. De director, al directorului. [Pron. -ri-al. / cf. fr. directorial].

DIRECTORIÁL, -Ă adj. de director. (< fr. directorial)

DIRECTORIÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care aparține unui director; propriu unui director. Fond ~. Birou ~. 2) Care ține de direcție; propriu direcției. [Sil. -ri-al] /<fr. directorial


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

directoriál (-ri-al) adj. m., pl. directoriáli; f. directoriálă, pl. directoriále

directoriál adj. m. (sil. -ri-al), pl. directoriáli; f. sg. directoriálă, pl. directoriále

Intrare: directorial
directorial adjectiv
  • silabație: -ri-al info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • directorial
  • directorialul
  • directorialu‑
  • directoria
  • directoriala
plural
  • directoriali
  • directorialii
  • directoriale
  • directorialele
genitiv-dativ singular
  • directorial
  • directorialului
  • directoriale
  • directorialei
plural
  • directoriali
  • directorialilor
  • directoriale
  • directorialelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

directorial

  • 1. Al directorului, privitor la director.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Biroul direcției are... o masă destul de luxoasă, în spatele fotoliului directorial, pe perete, un gobelin încadrat. CAMIL PETRESCU, T. I 381.
      surse: DLRLC
  • 2. Care ține de direcție; propriu direcției.
    surse: NODEX

etimologie: