9 definiții pentru directorial
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIRECTORIAL, -Ă, directoriali, -e, adj. Al directorului2, privitor la director2. [Pr.: -ri-al] – Din fr. directorial.
DIRECTORIAL, -Ă, directoriali, -e, adj. Al directorului2, privitor la director2. [Pr.: -ri-al] – Din fr. directorial.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
directorial, ~ă a [At: NEGULICI / P: ~ri-al / Pl: ~i, ~e / E: fr directorial] 1 Care aparține directorului2 (1) Si: (îvr) directoresc (1). 2 Privitor la director2 (1) Si: (îvr) directoresc (2). 3 De director2 (1) Si: (îvr) directoresc (3). 4 (Îvr) Care aparține directoratului (5). 5 (Îvr) De directorat (5). 6-7 (Rar) Care aparține unui directoriu (2-3). 8-9 (Rar) Care emană de la un directoriu (2-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIRECTORIAL, -Ă, directoriali, -e, adj. De director, aparținînd directorului. Biroul direcției are... o masă destul de luxoasă, în spatele fotoliului directorial, pe perete, un gobelin încadrat. CAMIL PETRESCU, T. I 381. ◊ Fond directorial v. fond. – Pronunțat: -ri-al.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIRECTORIAL, -Ă adj. De director, al directorului. [Pron. -ri-al. / cf. fr. directorial].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIRECTORIAL, -Ă adj. de director. (< fr. directorial)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DIRECTORIAL ~ă (~i, ~e) 1) Care aparține unui director; propriu unui director. Fond ~. Birou ~. 2) Care ține de direcție; propriu direcției. [Sil. -ri-al] /<fr. directorial
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
directorial (desp. -ri-al) adj. m., pl. directoriali; f. directorială, pl. directoriale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
directorial (-ri-al) adj. m., pl. directoriali; f. directorială, pl. directoriale
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
directorial adj. m. (sil. -ri-al), pl. directoriali; f. sg. directorială, pl. directoriale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ri-al
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
directorial, directorialăadjectiv
-
- Biroul direcției are... o masă destul de luxoasă, în spatele fotoliului directorial, pe perete, un gobelin încadrat. CAMIL PETRESCU, T. I 381. DLRLC
-
- 2. Care ține de direcție; propriu direcției. NODEX
etimologie:
- directorial DEX '09 DEX '98 DN