2 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DINAMÍTĂ s. f. Exploziv detonant care are la bază nitroglicerina. – Din fr. dynamite.

DINAMÍTĂ s. f. Exploziv detonant care are la bază nitroglicerina. – Din fr. dynamite.

dinami sf [At: DEX / Pl: ~te / E: fr dynamite] Exploziv detonant care are la bază nitroglicerina.

DINAMÍTĂ s. f. Exploziv detonant compus din nitroglicerină ca substanță explozivă principală, absorbită într-un material inert sau exploziv, folosit pentru a arunca în aer obstacole naturale (stînci, pereți de mină etc.) sau (în timp de război) obiective militare. Dinamita, acest material care e în stare să arunce munții în aer, nu e un lucru tare la pipăit. E, dimpotrivă, un fel de pastă moale ca marmelada sau ca untul. BOGZA, Ț. 70.

DINAMÍTĂ s.f. Exploziv detonant compus din nitroglicerină încorporată într-o materie poroasă inertă sau explozivă. [< fr. dynamite, cf. gr. dynamis – forță].

DINAMÍTĂ s. f. exploziv brizant compus din nitroglicerină, încorporată într-un material inert sau exploziv. (< fr. dynamite)

DINAMÍTĂ f. Exploziv detonant (obținut din nitroglicerină amestecată cu o substanță inertă sau activă), folosit în exploatările miniere, la aruncarea în aer a obstacolelor naturale și în alte scopuri. /<fr. dynamite

dinamită f. substanță explozibilă compusă din nitro-glicerină amestecată cu alte materii, ca nisip subțire, cărămidă pisată. Ea fu descoperită de inginerul suedez Nobel (1867), care reuși a o face folositoare industriei.

* dinamítă f., pl., e (d. vgr. dýnamis, forță). Chim. O substanță explozivă foarte puternică compusă din nitroglicerină amestecată cu nisip fin, cărămidă pisată orĭ altă materie care să nu explodeze prea ușor. – A fost descoperită de ingineru Suedez Nobel (1867), care a reușit s’o facă folositoare industriiĭ.

DINAMITÁ, dinamitez, vb. I. Tranz. A pune dinamită (sau un alt exploziv) pentru a arunca în aer obstacole naturale, construcții dezafectate, obiective militare în timp de război etc. – Din fr. dynamiter.

dinamita vt [At: TDRG / Pzi: ~téz / E: fr dynamiter] 1 A pune dinamită (sau alt exploziv) pentru a arunca ceva în aer. 2 A distruge cu ajutorul dinamitei (sau al altui exploziv).

DINAMITÁ, dinamitez, vb. I. Tranz. A pune dinamită (sau un alt exploziv) pentru a arunca ceva în aer; a distruge cu ajutorul dinamitei (sau al altui exploziv). – Din fr. dynamiter.

DINAMITÁ, dinamitez, vb. I. Tranz. A pune dinamită la o stîncă, la o construcție etc., pentru a o arunca în aer; a distruge cu ajutorul dinamitei.

DINAMITÁ vb. I. tr. A doborî, a distruge cu dinamită. [< fr. dynamiter].

DINAMITÁ vb. tr. 1. a distruge cu dinamită. 2. (fig.) a face să sară în aer; a sabota, a împiedica, a distruge. (< fr. dynamiter)

băutúră-dinamítă s. f. Băutură foarte tare ◊ „Din comerț au dispărut aproape complet acele băuturi-dinamită, fabricate pe bază de esențe și culori, numite popular «Secărică», «Adio mamă» etc.” R.l. 19 II 67 p. 3 (din băutură + dinamită)

A DINAMITÁ ~éz tranz. 1) A distruge cu ajutorul dinamitei sau al altui exploziv. 2) (clădiri, poduri) A arunca în aer cu dinamită sau cu alt exploziv. /<fr. dynamiter

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dinami s. f., g.-d. art. dinamitei

dinami s. f., g.-d. art. dinamitei

dinamítă s. f., g.-d. art. dinamítei

dinamita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. dinamitez, 3 dinamitea; conj. prez. 1 sg. să dinamitez, 3 să dinamiteze

dinamita (a ~) vb., ind. prez. 3 dinamitea

dinamitá vb., ind. prez. 1 sg. dinamitéz, 3 sg. și pl. dinamiteáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DINAMÍTĂ s. (CHIM.) (prin Transilv.) pușcău.

DINAMI s. (CHIM.) (prin Transilv.) pușcău.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DINAMÍTĂ (< fr. {i}; {s} gr. dynamis „putere”) s. f. Exploziv detonant format din 30-94% nitroglicerină ca substanță explozivă principală, absorbită într-un material de bază, care poate fi inert (diatomit, praf de cretă) sau activ (nitroceluloză, fulmicoton, trinitrotoluen, nitroglicol etc.). A fost obținută de A. Nobel în 1866.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

dinamită, dinamite s. f. 1. băutură spirtoasă foarte tare. 2. (tox.) hașiș de bună calitate.

Intrare: dinamită
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dinami
  • dinamita
plural
genitiv-dativ singular
  • dinamite
  • dinamitei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: dinamita
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dinamita
  • dinamitare
  • dinamitat
  • dinamitatu‑
  • dinamitând
  • dinamitându‑
singular plural
  • dinamitea
  • dinamitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dinamitez
(să)
  • dinamitez
  • dinamitam
  • dinamitai
  • dinamitasem
a II-a (tu)
  • dinamitezi
(să)
  • dinamitezi
  • dinamitai
  • dinamitași
  • dinamitaseși
a III-a (el, ea)
  • dinamitea
(să)
  • dinamiteze
  • dinamita
  • dinamită
  • dinamitase
plural I (noi)
  • dinamităm
(să)
  • dinamităm
  • dinamitam
  • dinamitarăm
  • dinamitaserăm
  • dinamitasem
a II-a (voi)
  • dinamitați
(să)
  • dinamitați
  • dinamitați
  • dinamitarăți
  • dinamitaserăți
  • dinamitaseți
a III-a (ei, ele)
  • dinamitea
(să)
  • dinamiteze
  • dinamitau
  • dinamita
  • dinamitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dinamisubstantiv feminin

  • 1. Exploziv detonant care are la bază nitroglicerina. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: pușcău
    • format_quote Dinamita, acest material care e în stare să arunce munții în aer, nu e un lucru tare la pipăit. E, dimpotrivă, un fel de pastă moale ca marmelada sau ca untul. BOGZA, Ț. 70. DLRLC
etimologie:

dinamita, dinamitezverb

  • 1. A pune dinamită (sau un alt exploziv) pentru a arunca în aer obstacole naturale, construcții dezafectate, obiective militare în timp de război etc. DEX '09 DLRLC DN
  • 2. figurat A face să sară în aer. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.