DIFTINĂ, (2) diftine, s. f. 1. Țesătură de bumbac, deasă și rezistentă, cu una dintre fețe pufoasă. 2. Sortiment de diftină (1). – Din fr. duvetine.

diftină sf [At: NOM. MIN. I, 425 / Pl: ~ne / E: fr duvetine] Țesătură de bumbac, deasă și rezistentă, cu fața pufoasă.

DIFTINĂ, diftine, s. f. Țesătură de bumbac, deasă și rezistentă, cu una dintre fețe pufoasă. – Din fr. duvetine.

DIFTINĂ s. f. Țesătură de bumbac, cu una din fețe ușor pufoasă.

DIFTINĂ s.f. Țesătură de bumbac cu fața pufoasă. [Cf. fr. duvetine].

DIFTINĂ s. f. țesătură de bumbac cu aspect catifelat. (după fr. duvetine)

DIFTINĂ ~e f. 1) Țesătură de bumbac, cu o față pufoasă, având diferite întrebuințări. 2) la pl. Varietăți ale acestei țesături. /<fr. duvetine

diftină s. f., g.-d. art. diftinei; (sorturi) pl. diftine

diftină s. f., g.-d. art. diftinei; (sorturi) pl. diftine

diftină s. f., g.-d. art. diftinei; (sorturi) pl. diftine

diftină