13 definiții pentru didahie

din care

Explicative DEX

DIDAHIE, didahii, s. f. (Bis.) Predică moralizatoare, cazanie. ♦ P. gener. Învățătură, morală. [Acc. și: didahie] – Din ngr. didahí.

didahie sf [At: M. COSTIN, ap. LET. II, 60/5 / A și: didahie / Pl: ~ii / E: ngr διδαχή] (Înv) 1 Predică. 2 (Pgn) Concluzie moralizatoare Si: învățătură, morală.

DIDAHIE, didahii, s. f. (Bis.; înv.) Predică, cazanie. ◊ P. gener. Învățătură, morală. [Acc. și: didahie] – Din ngr. didahí.

DIDAHIE, didahii, s. f. (Termen bisericesc învechit) Predică, cazanie. Didahiile lui Antim Ivireanul. ♦ Învățătură. L-a mai învățat Sindipa pe cocon să-și stăpînească mînia și să-și infrîneze poftele.Aceasta, fiule, este cea mai anevoioasă didahie dintre toate, zicea dascălul. SADOVEANU, D. P. 22.

didahie f. predică pentru creșterea copiilor: Didahiile lui Petru Maior. [Gr. mod.].

didahíe f. (ngr. didahi, vgr. -hé. V. dahie). L.V. Predică.

Ortografice DOOM

didahie (înv.) s. f., art. didahia, g.-d. art. didahiei; pl. didahii, art. didahiile (desp. -hi-i-)

didahie s. f., art. didahia, g.-d. art. didahiei; pl. didahii, art. didahiile

didahie s. f., art. didahia, g.-d. art. didahiei; pl. didahii, art. didahiile

Etimologice

didahie (-ii), s. f. – Predică. – Mr. dhidhănie. Ngr. διδαχή (Tiktin). Sec. XVII.

Jargon

DIDAHIE (< gr. didachi, cuvintare, predică) Veche denumire bisericească a predicilor sau cuvîntărilor religioase, moralizatoare, fundamentate pe un text biblic. Ca și omilia (v.), ea aparține genului elocinței de amvon. În literatura noastră, acest gen al elocinței a fost ilustrat cu elemente de critică socială de scriitori ca mitropolitul Țării Românești, Antim Ivireanu (Didahii), de P. Maior (Didahii, adecă învățături pentru creșterea fiilor, la îngropăciunea pruncilor morți (Buda, 1809), care în prefața precizează scopul lor: „pentru ajutorul preoților carii de obște mai mult îngroapă prunci în popoarăle lor decît de cei în vîrstă, am întocmit întru acest chip aceste cincisprezece didahii pentru, creșterea fiilor.

Sinonime

DIDAHIE s. v. cazanie, cuvânt, omilie, predică.

didahie s. v. CAZANIE. CUVÎNT. OMILIE. PREDICĂ.

Intrare: didahie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • didahie
  • didahia
plural
  • didahii
  • didahiile
genitiv-dativ singular
  • didahii
  • didahiei
plural
  • didahii
  • didahiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

didahie, didahiisubstantiv feminin

  • 1. (termen) bisericesc Predică moralizatoare. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Didahiile lui Antim Ivireanul. DLRLC
    • 1.1. prin generalizare Morală, învățătură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote L-a mai învățat Sindipa pe cocon să-și stăpînească mînia și să-și infrîneze poftele. – Aceasta, fiule, este cea mai anevoioasă didahie dintre toate, zicea dascălul. SADOVEANU, D. P. 22. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.