2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIALIZÁ vb. tr. a efectua o dializă. (< fr. dyaliser)

DIALÍZĂ, dialize, s. f. 1. Proces de separare a unei substanțe cu dispersie coloidală de particulele cu dispersie moleculară, bazat pe proprietatea unor membrane de a reține numai particulele coloidale. 2. (Med.) Tehnică de epurare a anumitor substanțe conținute în lichidele biologice. [Pr.: di-a-] – Din fr. dialyse.

dialíză sf [At: CONTEMPORANUL, IV, 40 / P: di-a~ / Pl: ~ze / E: fr dialyse] Proces de separare a unei substanțe cu dispersie coloidală de particule cu dispersie moleculară, bazat pe proprietatea unor membrane de a reține numai particulele coloidale.

DIALÍZĂ, dialize, s. f. Proces de separare a unei substanțe cu dispersie coloidală de particulele cu dispersie moleculară, bazat pe proprietatea unor membrane de a reține numai particulele coloidale. [Pr.: di-a-] – Din fr. dialyse.

DIALÍZĂ, dialize, s. f. Trecerea unei substanțe dizolvate printr-o membrană care separă soluția de dizolvantul pur. – Pronunțat: di-a-.

DIALÍZĂ s.f. Trecere a unei substanțe dizolvate printr-o membrană care desparte soluția de dizolvantul pur. [< fr. dialyse, cf. gr. dialysis < dia – prin, lysis – separație].

DIALÍZĂ s. f. 1. metodă terapeutică de dezintoxicare a sângelui în insuficiența renală. 2. procedeu de separare a corpilor coloidali trecându-i printr-o membrană semipermeabilă. (< fr. dialyse)

dialíză s. f. 1984 (med.) Metodă de curățare a sângelui de produsele toxice acumulate ca urmare a unei afecțiuni renale, prin introducerea masivă de soluții care antrenează cu ele aceste produse v. dializor (din fr. dialyse; DEX, DN3 – alte sensuri)

DIALÍZĂ ~e f. chim. Trecere a unei substanțe dizolvate printr-o membrană care separă soluția dizolvată de substanța pură. [Sil. di-a-] /<fr. dialyse


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dializá vb., ind. prez.3 sg. dializeáză

dialíză (di-a-) s. f., g.-d. art. dialízei; pl. dialíze

dialíză s. f. (sil. di-a-) → liză

Intrare: dializa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dializa
  • dializare
  • dializat
  • dializatu‑
  • dializând
  • dializându‑
singular plural
  • dializea
  • dializați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dializez
(să)
  • dializez
  • dializam
  • dializai
  • dializasem
a II-a (tu)
  • dializezi
(să)
  • dializezi
  • dializai
  • dializași
  • dializaseși
a III-a (el, ea)
  • dializea
(să)
  • dializeze
  • dializa
  • dializă
  • dializase
plural I (noi)
  • dializăm
(să)
  • dializăm
  • dializam
  • dializarăm
  • dializaserăm
  • dializasem
a II-a (voi)
  • dializați
(să)
  • dializați
  • dializați
  • dializarăți
  • dializaserăți
  • dializaseți
a III-a (ei, ele)
  • dializea
(să)
  • dializeze
  • dializau
  • dializa
  • dializaseră
Intrare: dializă
  • silabație: di-a- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diali
  • dializa
plural
  • dialize
  • dializele
genitiv-dativ singular
  • dialize
  • dializei
plural
  • dialize
  • dializelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dializă

  • 1. Proces de separare a unei substanțe cu dispersie coloidală de particulele cu dispersie moleculară, bazat pe proprietatea unor membrane de a reține numai particulele coloidale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. medicină Tehnică de epurare a anumitor substanțe conținute în lichidele biologice.
    surse: DEX '09
    • 2.1. Metodă terapeutică de dezintoxicare a sângelui în insuficiența renală.
      surse: MDN '00

etimologie: