5 definiții pentru dezlegătoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dezlegător, ~oare [At: VARLAAM, C. 206 / S și: (înv) desl~ / Pl: ~i, ~oare / E: dezlega + -tor] 1-2 smf, a (Înv) (Persoană) care dezleagă (1). 3-4 smf, a (În concepțiile religioase) (Persoană) care dezleagă (21). 5-6 smf, a (Persoană) care clarifică. 7-8 smf, a (Pan) (Persoană) care dezleagă (în mod sistematic) probleme, jocuri, enigme etc. distractive. 9-10 sn, a (Mat; înv) (Număr) care rezultă dintr-o împărțire.

DEZLEGĂTÓR, -OÁRE, dezlegători, -oare, s. m. și f. Persoană care dezleagă (în mod sistematic) probleme, jocuri, enigme etc. – Dezlega + suf. -ător.

DEZLEGĂTÓR, -OÁRE, dezlegători, -oare, s. m. și f. Persoană care dezleagă (în mod sistematic) probleme, jocuri, enigme etc. – Dezlega + suf. -ător.

DEZLEGĂTÓR, -OÁRE, dezlegători, -oare, s. m. și f. Persoană care dezleagă sau descifrează enigme, jocuri etc. Dezlegătorii jocurilor vor fi premiați.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dezlegătoáre s. f., g.-d. art. dezlegătoárei; pl. dezlegătoáre

dezlegătoáre s. f., g.-d. art. dezlegătoárei; pl. dezlegătoáre

Intrare: dezlegătoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezlegătoare
  • dezlegătoarea
plural
  • dezlegătoare
  • dezlegătoarele
genitiv-dativ singular
  • dezlegătoare
  • dezlegătoarei
plural
  • dezlegătoare
  • dezlegătoarelor
vocativ singular
  • dezlegătoare
  • dezlegătoareo
plural
  • dezlegătoarelor

dezlegător, -oare dezlegătoare dezlegător

  • 1. Persoană care dezleagă (în mod sistematic) probleme, jocuri, enigme etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Dezlegătorii jocurilor vor fi premiați.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Dezlega + sufix -ător.
    surse: DEX '98 DEX '09