dezlegător, ~oare [At: VARLAAM, C. 206 / S și: (înv) desl~ / Pl: ~i, ~oare / E: dezlega + -tor] 1-2 smf, a (Înv) (Persoană) care dezleagă (1). 3-4 smf, a (În concepțiile religioase) (Persoană) care dezleagă (21). 5-6 smf, a (Persoană) care clarifică. 7-8 smf, a (Pan) (Persoană) care dezleagă (în mod sistematic) probleme, jocuri, enigme etc. distractive. 9-10 sn, a (Mat; înv) (Număr) care rezultă dintr-o împărțire.