2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dezavantajat1 sn [At: MDA ms / Pl: (rar) ~uri / E: dezavantaja] 1-2 Dezavantajare (1-2).

dezavantajat2, ~ă a [At: SCÂNTEIA, 1975, nr. 10346 / Pl: ~ați, ~e / E: dezavantaja] Care este pus într-o situație de inferioritate în raport cu altcineva sau altceva din aceeași categorie.

DEZAVANTAJÁ, dezavantajez, vb. I. Tranz. A crea cuiva un dezavantaj, a pune pe cineva pe nedrept într-o situație defavorabilă, de inferioritate (în raport cu altcineva). – Din fr. désavantager.

DEZAVANTAJÁ, dezavantajez, vb. I. Tranz. A crea cuiva un dezavantaj, a pune pe cineva pe nedrept într-o situație defavorabilă, de inferioritate (în raport cu altcineva). – Din fr. désavantager.

dezavantaja vt [At: CADE / Pzi: ~jéz / E: fr désavantager] 1 A crea un dezavantaj (2), punând (pe cineva) într-o situație defavorabilă Si: dezavantajat1 (1). 2 (D. haine) A scoate în evidență anumite defecte fizice.

DEZAVANTAJÁ, dezavantajez, vb. I. Tranz. A nu favoriza, a păgubi (pe cineva); a pune (pe cineva) într-o situație de inferioritate.

DEZAVANTAJÁ vb. I. tr. A pune în inferioritate; a lipsi pe cineva de un avantaj. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / cf. fr. désavantager].

DEZAVANTAJA[1] vb. tr. a pune în inferioritate; a lipsi pe cineva de un avantaj; a prejudicia. (< fr. désavantager) corectată

  1. În original: DEZAVANTAJ. — cata

A DEZAVANTAJÁ ~éz tranz. (persoane) A pune în dezavantaj; a defavoriza. /<fr. désavantager

* dezavantajéz v. tr. (fr. désavantager). Fac să fie inferior, fac să peardă: concurența luĭ mă dezavantajează.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!dezavantajá (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezavantajeáză, 1 pl. dezavantajắm; conj. prez. 3 dezavantajéze; ger. dezavantajấnd

dezavantajá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezavantajéz, 3 sg. și pl. dezavantajeáză, 1 pl. dezavantajăm; conj. prez. 3 sg. și pl. dezavantajéze; ger. dezavantajând


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEZAVANTAJÁ vb. a defavoriza, (fig.) a handicapa. (Statura îl ~.)

DEZAVANTAJA vb. a defavoriza, (fig.) a handicapa. (Statura îl ~.)

Intrare: dezavantajat
dezavantajat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezavantajat
  • dezavantajatul
  • dezavantajatu‑
  • dezavantaja
  • dezavantajata
plural
  • dezavantajați
  • dezavantajații
  • dezavantajate
  • dezavantajatele
genitiv-dativ singular
  • dezavantajat
  • dezavantajatului
  • dezavantajate
  • dezavantajatei
plural
  • dezavantajați
  • dezavantajaților
  • dezavantajate
  • dezavantajatelor
vocativ singular
plural
Intrare: dezavantaja
  • silabație: de-za-, dez-a- info
verb (VT203)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezavantaja
  • dezavantajare
  • dezavantajat
  • dezavantajatu‑
  • dezavantajând
  • dezavantajându‑
singular plural
  • dezavantajea
  • dezavantajați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezavantajez
(să)
  • dezavantajez
  • dezavantajam
  • dezavantajai
  • dezavantajasem
a II-a (tu)
  • dezavantajezi
(să)
  • dezavantajezi
  • dezavantajai
  • dezavantajași
  • dezavantajaseși
a III-a (el, ea)
  • dezavantajea
(să)
  • dezavantajeze
  • dezavantaja
  • dezavantajă
  • dezavantajase
plural I (noi)
  • dezavantajăm
(să)
  • dezavantajăm
  • dezavantajam
  • dezavantajarăm
  • dezavantajaserăm
  • dezavantajasem
a II-a (voi)
  • dezavantajați
(să)
  • dezavantajați
  • dezavantajați
  • dezavantajarăți
  • dezavantajaserăți
  • dezavantajaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezavantajea
(să)
  • dezavantajeze
  • dezavantajau
  • dezavantaja
  • dezavantajaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dezavantaja

  • 1. A crea cuiva un dezavantaj, a pune pe cineva pe nedrept într-o situație defavorabilă, de inferioritate (în raport cu altcineva).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: defavoriza handicapa păgubi

etimologie: