2 intrări

10 definiții

dezasimilát sn [At: MDA ms / Pl: (rar) ~uri E: dezasimila] (Rar) Dezasimilare.

dezasimilá vi [At: CADE / S și: desa~ / Pzi: 3 ~leáză / E: fr désassimiler] (D. unele substanțe complexe, specifice organismelor vii) A se transforma în substanțe simple și nespecifice, devenind neasimilabile.

DEZASIMILÁ, pers. 3 dezasimilează, vb. I. Refl. A suporta un proces de dezasimilație. – Din fr. désassimiler.

DEZASIMILÁ, pers. 3 dezasimilează, vb. I. Refl. A suporta un proces de dezasimilație. – Din fr. désassimiler.

!dezasimilá (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezasimileáză

dezasimilá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 3 sg. dezasimileáză

DEZASIMILÁ vb. I. tr., refl. (Despre substanțele complexe din organism) A (se) transforma în substanțe mai simple și nespecifice pe care organismul le elimină. [Cf. fr. désassimiler].

DEZASIMILÁ vb. tr., refl. (despre substanțele complexe din organism) a (se) transforma în substanțe mai simple și nespecifice, pe care organismul le elimină. (< fr. désassimiler)

* dezasimiléz v. tr. (fr. désassimiler). Disimilez, fac să nu maĭ fie asociat.

* disimiléz v. tr. (compus ca a-similez, di-simulez. Fr. dissimiler). Gram. Fac să nu maĭ semene precum: tulbure îld. turbure(ca să nu fie doĭ r în acelașĭ cuvînt). Chim. Prefac substanțele animale orĭ vegetale în substanțe brute cu compozițiune chimică maĭ simplă. – Și dezasimilez. V. dessemăn.

Intrare: dezasimila
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dezasimila dezasimilare dezasimilat dezasimilând singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea) dezasimilea (să) dezasimileze dezasimila dezasimilă dezasimilase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele) dezasimilea (să) dezasimileze dezasimilau dezasimila dezasimilaseră
Intrare: dezasimilat
dezasimilat
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.