2 intrări

12 definiții

dezaglomeráre sf [At: DN3 / Pl: ~rắri / E: dezaglomera] (Rar) 1 Eliberare a unor spații de oameni sau vehicule. 2 Risipire a unei aglomerații.

DEZAGLOMERÁRE, dezaglomerări, s. f. Acțiunea de a (se) dezaglomera.V. dezaglomera.

DEZAGLOMERÁRE, dezaglomerări, s. f. Acțiunea de a (se) dezaglomera.V. dezaglomera.

DEZAGLOMERÁRE s.f. Acțiunea de a dezaglomera. [< dezaglomera].

dezaglomerá vtr [At: DN3 / Pzi: ~réz / E: dez- + aglomera] (Rar) 1-2 (C. i. drumuri, piețe, spații) A (se) elibera de (o parte din) oameni, vehicule. 3-4 (C. i. aglomerații) A (se) risipi.

DEZAGLOMERÁ, dezaglomerez, vb. I. Tranz. și refl. (Despre un loc, un spațiu) A (se) elibera de (o parte din) mulțimea înghesuită de oameni, de vehicule etc. – Pref. des- + aglomera.

DEZAGLOMERÁ, dezaglomerez, vb. I. Tranz. și refl. (Despre un loc, un spațiu) A (se) elibera de (o parte din) mulțimea înghesuită de oameni, de vehicule etc. – Dez- + aglomera.

!dezaglomerá (a ~) (de-za-glo-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezaglomereáză

dezaglomerá vb. (sil. -glo-; mf. dez-), ind. prez. 3 sg. dezaglomereáză

DEZAGLOMERÁ vb. I. tr. A înlătura, a risipi aglomerația. [< dez- + aglomera].

DEZAGLOMERÁ vb. tr., refl. (despre un loc, un spațiu) a (se) elibera de aglomerația de oameni, de vehicule etc. (< dez- + aglomera)

A DEZAGLOMERÁ ~éz tranz. A face mai puțin aglomerat; a descongestiona. /dez- + a aglomera

Intrare: dezaglomera
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dezaglomera dezaglomerare dezaglomerat dezaglomerând singular plural
dezaglomerea dezaglomerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dezaglomerez (să) dezaglomerez dezaglomeram dezaglomerai dezaglomerasem
a II-a (tu) dezaglomerezi (să) dezaglomerezi dezaglomerai dezaglomerași dezaglomeraseși
a III-a (el, ea) dezaglomerea (să) dezaglomereze dezaglomera dezaglomeră dezaglomerase
plural I (noi) dezaglomerăm (să) dezaglomerăm dezaglomeram dezaglomerarăm dezaglomeraserăm, dezaglomerasem*
a II-a (voi) dezaglomerați (să) dezaglomerați dezaglomerați dezaglomerarăți dezaglomeraserăți, dezaglomeraseți*
a III-a (ei, ele) dezaglomerea (să) dezaglomereze dezaglomerau dezaglomera dezaglomeraseră
Intrare: dezaglomerare
dezaglomerare substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezaglomerare dezaglomerarea
plural dezaglomerări dezaglomerările
genitiv-dativ singular dezaglomerări dezaglomerării
plural dezaglomerări dezaglomerărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)