13 definiții pentru devorant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEVORÁNT, -Ă, devoranți, -te, adj. (Livr.) Care devorează; fig. arzător, mistuitor; care nu poate fi potolit, stăpânit; devorator. – Din fr. dévorant.

devorant, ~ă a [At: ALEXI, W. / Pl: ~nți, ~e / E: fr dévorant] 1-10 Care devorează (1-10) Si: devorator (1-10). 11 (Fig) Care produce o senzație violentă Si: devorator (11). 12 Care nu poate fi stăpânit, domolit Si: devorator (12). 13 Excesiv. 14 (Fig) Care produce o tulburare profundă Si: devorator (14).

DEVORÁNT, -Ă, devoranți, -te, adj. Care devorează; fig. arzător, mistuitor; care nu poate fi potolit, stăpânit; devorator. – Din fr. dévorant.

DEVORÁNT, -Ă, devoranți, -te, adj. Care devorează; fig. arzător, mistuitor.

DEVORÁNT, -Ă adj. Care devorează; devorator. ♦ (Fig.) Mistuitor, sfâșietor, arzător. [Cf. fr. dévorant].

DEVORÁNT, -Ă adj. care devorează; devorator. ◊ (fig.) mistuitor, arzător. (< fr. dévorant)

DEVORÁNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care devorează; cu proprietatea de a devora. 2) fig. Care mistuie; în stare să devoreze; mistuitor. Sentiment ~. /<fr. dévorant

devorant a. fig. 1. care consumă: friguri devorante; 2. excesiv, violent: căldură devorantă.

* devoránt, -ă adj. (lat. dévorans, -ántis). Care devoră: lup devorant, flacără devorantă, grijĭ devorante. Excesiv: foame devorantă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

devoránt (livr.) adj. m., pl. devoránți; f. devorántă, pl. devoránte

devoránt adj. m., pl. devoránți; f. sg. devorántă, pl. devoránte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEVORÁNT adj. v. colosal, extraordinar, mistuitor.

devorant adj. v. COLOSAL. EXTRAORDINAR. MISTUITOR.

Intrare: devorant
devorant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • devorant
  • devorantul
  • devorantu‑
  • devorantă
  • devoranta
plural
  • devoranți
  • devoranții
  • devorante
  • devorantele
genitiv-dativ singular
  • devorant
  • devorantului
  • devorante
  • devorantei
plural
  • devoranți
  • devoranților
  • devorante
  • devorantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

devorant

etimologie: