13 definiții pentru deviză

devíză sf [At: AR (1829) 111 2/4 / V: (înv) div~ / S și: (înv) devisă / Pl: ~ze / E: fr devise] 1 Inscripție pe o emblemă, decorație, efigie etc., care exprimă succint o cugetare, adesea legată de o figură alegorică. 2 (Pex) Semn (de blazon) cu scrierea care o însoțește și care constitue un simbol pentru o familie, un grup, un popor etc. 3 Enunț concis, care exprimă o idee călăuzitoare, un principiu etic în conduita cuiva. 4 (Mpl) Documente de credit și de plată (cambii, cecuri etc.) emise în valută străină, pe baza cărora beneficiarul are dreptul să obțină o anumită cantitate de valori dintr-o țară. 5 (Pgn) Mijloc de plată în valută străină.

DEVÍZĂ, devize, s. f. Formulă care exprimă concis o idee călăuzitoare în comportarea sau în activitatea cuiva. – Din fr. devise.

DEVÍZĂ, devize, s. f. Formulă care exprimă concis o idee călăuzitoare în comportarea sau în activitatea cuiva. – Din fr. devise.

DEVÍZĂ, devize, s. f. Formulă care exprimă concis o idee călăuzitoare în comportarea sau în activitatea cuiva. V. lozincă. Deviza partidului comunist este: «Proletari din toate țările, uniți-vă!».▭ De nici un fel de vreme Soldatul nu se teme, Deviza-i e credința Și suflet curajos. ALEXANDRESCU, M. 174.

devíză (slogan) s. f., g.-d. art. devízei; pl. devíze

devíză (formulă care exprimă concis o idee) s. f., g.-d. art. devízei; pl. devíze

DEVÍZĂ s.f. Formulă scurtă exprimând o idee călăuzitoare în comportarea sau în activitatea cuiva. [< fr. devise].

DEVÍZĂ s. f. 1. formulă scurtă care exprimă o idee călăuzitoare în comportarea sau în activitatea cuiva. 2. (herald.) figură emblematică ce însoțește un scut, un blazon. (< fr. devise)

DEVÍZĂ ~e f. Formulă care exprimă concis ideea călăuzitoare în comportarea și activitatea cuiva. /<fr. devise

deviză f. 1. sentență scurtă exprimând o cugetare, un sentiment: România are ca deviză «Nimic fără Dumnezeu»; 2. figură de blazon cu vorbele care o explică: 3. hârtie-monedă a unei țări: devize străine (= fr. devise).

* devíză f., pl. e (fr. devise, tot de unde vine și deviz; it. divisa). Cuvînt orĭ frază care arată o ideĭe, un ideal, un scop: deviza omuluĭ de elită sufletească e: „Facă-se dreptate chear dacă ar peri lumea”. – Devizele se pun pe decorațiunĭ, embleme, mărcĭ ș.a.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DEVI s. lozincă. (~ lor este: „Prin muncă spre mai bine!”).

Intrare: deviză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular devi deviza
plural devize devizele
genitiv-dativ singular devize devizei
plural devize devizelor
vocativ singular
plural