2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

devalizat, ~ă a [At: DSR / Pl: ~ați, ~e / E: devaliza] (Liv) 1 (D. bunuri) Care a fost furat. 2 (D. persoane) Căruia i s-a furat bunurile.

DEVALIZA, devalizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A prăda, a jefui pe cineva de bunuri. – Din fr. dévaliser.

DEVALIZA, devalizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A prăda, a jefui pe cineva de bunuri. – Din fr. dévaliser.

devaliza vt [At: GHICA, C. E. II, 544 / Pzi: ~zez / E: fr dévaliser] (Liv; c.i. bunuri) A jefui.

DEVALIZA, devalizez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A prăda, a jefui.

DEVALIZA vb. I. tr. A fura, a prăda, a jefui pe cineva. [< fr. dévaliser].

DEVALIZA vb. tr. a fura, a prăda, a jefui pe cineva. (< fr. dévaliser)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

devaliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. devalizez, 3 devalizea; conj. prez. 1 sg. să devalizez, 3 să devalizeze

devaliza (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 devalizea

devaliza vb., ind. prez. 1 sg. devalizez, 3 sg. și pl. devalizea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEVALIZAT adj. v. devastat, jefuit, prădat.

devalizat adj. v. DEVASTAT. JEFUIT. PRĂDAT.

DEVALIZA vb. v. devasta, jefui, prăda, sparge.

devaliza vb. v. DEVASTA. JEFUI. PRĂDA. SPARGE.

Intrare: devalizat
devalizat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • devalizat
  • devalizatul
  • devalizatu‑
  • devaliza
  • devalizata
plural
  • devalizați
  • devalizații
  • devalizate
  • devalizatele
genitiv-dativ singular
  • devalizat
  • devalizatului
  • devalizate
  • devalizatei
plural
  • devalizați
  • devalizaților
  • devalizate
  • devalizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: devaliza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • devaliza
  • devalizare
  • devalizat
  • devalizatu‑
  • devalizând
  • devalizându‑
singular plural
  • devalizea
  • devalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • devalizez
(să)
  • devalizez
  • devalizam
  • devalizai
  • devalizasem
a II-a (tu)
  • devalizezi
(să)
  • devalizezi
  • devalizai
  • devalizași
  • devalizaseși
a III-a (el, ea)
  • devalizea
(să)
  • devalizeze
  • devaliza
  • devaliză
  • devalizase
plural I (noi)
  • devalizăm
(să)
  • devalizăm
  • devalizam
  • devalizarăm
  • devalizaserăm
  • devalizasem
a II-a (voi)
  • devalizați
(să)
  • devalizați
  • devalizați
  • devalizarăți
  • devalizaserăți
  • devalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • devalizea
(să)
  • devalizeze
  • devalizau
  • devaliza
  • devalizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

devalizat, devalizaadjectiv

devaliza, devalizezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.