11 definiții pentru detritic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DETRÍTIC, -Ă, detritici, -ce, adj. (Geol.) Clastic. – Din fr. détritique.

DETRÍTIC, -Ă, detritici, -ce, adj. (Geol.) Clastic. – Din fr. détritique.

detrític, ~ă a [At: ENC. AGR. I, 15 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr détritique] (Glg; d. roci, depozite sedimentare etc.) Clastic.

DETRÍTIC, -Ă, detritici, -e, adj. (Despre roci) Care provine din altă rocă, printr-o acțiune de fărîmițare datorită agenților externi.

DETRÍTIC, -Ă adj. (Despre roci) Provenit din altă rocă prin fărâmițarea cauzată de agenți externi. [< fr. détritique].

DETRÍTIC, -Ă adj. (despre roci) provenit din altă rocă prin fărâmițarea cauzată de agenți externi; clastic. (< fr. détritique)

DETRÍTIC ~că (~ci, ~ce) (despre substanțe minerale) Care ține de detritus; propriu detritusului. /<fr. détritique


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

detrític (de-tri-) adj. m., pl. detrítici; f. detrítică, pl. detrítice

detrític adj. m. (sil. -tri-), pl. detrítici; f. sg. detrítică, pl. detrítice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DETRITIC adj. (GEOL.) clastic, terigen. (Roci ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

detritic, (engl.= detrital) termen utilizat pentru desemnarea clastelor min., fragmentelor litice sau dep. sedi-mentare, provenite în urma dezagregării mecanice a rocilor preexistente. Min. detritice rezistente la alterare se regăsesc în fracțiunea grea a aluviunilor și sedimentelor marine (ex. aur, dia-mant, zircon, sfen etc.). Rocile d. sau epiclastice cuprind pietrișuri, conglomerate, nisipuri, gresii etc. V. și alogen. Sin. epiclastic.

Intrare: detritic
detritic adjectiv
  • silabație: de-tri-tic info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • detritic
  • detriticul
  • detriticu‑
  • detritică
  • detritica
plural
  • detritici
  • detriticii
  • detritice
  • detriticele
genitiv-dativ singular
  • detritic
  • detriticului
  • detritice
  • detriticei
plural
  • detritici
  • detriticilor
  • detritice
  • detriticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

detritic

  • 1. geologie (Despre roci) Care provine din altă rocă, printr-o acțiune de fărâmițare datorită agenților externi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: clastic (adj.) terigen

etimologie: