2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DETARTRANT, -Ă, detartranți, -te, s. n., adj. (Substanță) care detartrează. – Din fr. détartrant.

DETARTRANT, -Ă, detartranți, -te, s. n., adj. (Substanță) care detartrează. – Din fr. détartrant.

detartrant, ~ă sn, a [At: DEX-S / Pl: ~nți, ~e / E: fr détartrant] 1-2 (Substanță) care detartrează (1-2).

DETARTRANT, -Ă adj., s. n. (substanță) care servește pentru detartrare. (< fr. détartrant)

detartrant s. n. (ind.) Substanță cu proprietatea de a înlătura tartrul ◊ „Ministerul Comerțului Interior informează că în circuitul comercial s-au introdus recent noi produse pentru întreținerea curățeniei: «Demar» – detergent pentru curățatul și dezinfectatul vaselor și obiectelor sanitare (băi, chiuvete etc.); «Lux» pastă pentru curățat și lustruit obiecte metalice, inclusiv din argint; «Nufar» produs cu care se curăță gălețile din bucătărie și având efect de dezinfectare și deodorizare, ambalat în doze spray; «Nufar» detartrant (scoate piatra) de pe obiectele sanitare din faianță.” R.l. 28 IV 78 p. 5; v. și 3031 V 92 p. 8 (din detartra + -ant; DEX-S)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

detartrant2 s. n., pl. detartrante

detartrant1 adj. m., pl. detartranți; f. detartrantă, pl. detartrante

*detartrant2 s. n., pl. detartrante

*detartrant1 adj. m., pl. detartranți; f. detartrantă, pl. detartrante

detartrant adj. m., pl. detartranți; f. sg. detartrantă, pl. detartrante

Intrare: detartrant (adj.)
detartrant1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • detartrant
  • detartrantul
  • detartrantu‑
  • detartrantă
  • detartranta
plural
  • detartranți
  • detartranții
  • detartrante
  • detartrantele
genitiv-dativ singular
  • detartrant
  • detartrantului
  • detartrante
  • detartrantei
plural
  • detartranți
  • detartranților
  • detartrante
  • detartrantelor
vocativ singular
plural
Intrare: detartrant (s.n.)
detartrant2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • detartrant
  • detartrantul
  • detartrantu‑
plural
  • detartrante
  • detartrantele
genitiv-dativ singular
  • detartrant
  • detartrantului
plural
  • detartrante
  • detartrantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

detartrant, detartrantesubstantiv neutru
detartrant, detartrantăadjectiv

  • 1. (Substanță) care detartrează. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.