opțiuni
  • info

2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESESIZARE, desesizări, s. f. Faptul de a (se) desesiza. – V. desesiza.

DESESIZARE, desesizări, s. f. Faptul de a (se) desesiza. – V. desesiza.

desesizare sf [At: DN3 / Pl: ~zări / E: desesiza] 1 Declarare a incompatibilității pentru cercetarea și soluționarea unui litigiu. 2 Renunțare la un caz. 3 Luare a unei sarcini care i-a fost atribuită cuiva.

DESESIZARE s.f. Acțiunea de a desesiza și rezultatul ei. [< desesiza].

DESESIZA, desesizez, vb. I. Refl. (Despre autorități) A se declara incompatibil pentru cercetarea și soluționarea unui litigiu. ♦ Tranz. A face să înceteze învestirea unui organ de jurisdicție pentru soluționarea unui litigiu, prin hotărârea unui organ juridic superior. – Din fr. dessaisir.

desesiza [At: DA ms / Pzi: ~zez / E: fr dessaisir] (D. autorități) 1 vr A se declara incompatibil pentru cercetarea și soluționarea unui litigiu. 2 vr (D. instanțe) A renunța să se ocupe de cercetarea unui caz. 3 vt A lua fără voie cuiva o sarcină.

DESESIZA, desesizez, vb. I. Refl. (Despre autorități) A se declara incompatibil pentru cercetarea și soluționarea unui litigiu. – Din fr. dessaisir.

DESESIZA vb. I. refl. (Despre instanțe) A renunța să se ocupe de cercetarea unui caz. ♦ tr. A lua (fără voie) cuiva o sarcină. [< de- + sesiza, cf. fr. dessaisir].

DESESIZA vb. I. refl. (despre instanțe) a refuza să se ocupe de rezolvarea unei cauze. II. tr. a lua (fără voie) cuiva o sarcină. (după fr. dessaisir)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

desesizare s. f., g.-d. art. desesizării; pl. desesizări

desesizare s. f., g.-d. art. desesizării; pl. desesizări

desesizare s. f. → sesizare

desesiza (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă desesizez, 3 se desesizează; conj. prez. 1 sg. să mă desesizez, 3 să se desesizeze; imper. 2 sg. afirm. desesizează-te; ger. desesizându-mă

!desesiza (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se desesizează

desesiza vb., ind. prez. 1 sg. desesizez, 3 sg. și pl. desesizează

Intrare: desesizare
desesizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desesizare
  • desesizarea
plural
  • desesizări
  • desesizările
genitiv-dativ singular
  • desesizări
  • desesizării
plural
  • desesizări
  • desesizărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: desesiza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desesiza
  • desesizare
  • desesizat
  • desesizatu‑
  • desesizând
  • desesizându‑
 singular plural
  • desesizează
  • desesizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desesizez
 (să)
  • desesizez
  • desesizam
  • desesizai
  • desesizasem
a II-a (tu)
  • desesizezi
 (să)
  • desesizezi
  • desesizai
  • desesizași
  • desesizaseși
a III-a (el, ea)
  • desesizează
 (să)
  • desesizeze
  • desesiza
  • desesiză
  • desesizase
plural I (noi)
  • desesizăm
 (să)
  • desesizăm
  • desesizam
  • desesizarăm
  • desesizaserăm
  • desesizasem
a II-a (voi)
  • desesizați
 (să)
  • desesizați
  • desesizați
  • desesizarăți
  • desesizaserăți
  • desesizaseți
a III-a (ei, ele)
  • desesizează
 (să)
  • desesizeze
  • desesizau
  • desesizară
  • desesizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

desesizare, desesizărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) desesiza. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi desesiza DEX '09 DEX '98 DN

desesiza, desesizezverb

  • 1. (Despre autorități) A se declara incompatibil pentru cercetarea și soluționarea unui litigiu. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. tranzitiv A face să înceteze învestirea unui organ de jurisdicție pentru soluționarea unui litigiu, prin hotărârea unui organ juridic superior. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.