10 definiții pentru dermic

dérmic, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ici, ~ice / E: fr dermique] 1 Care ține de dermă. 2 Privitor la dermă. 3 (Pex) De piele. 4 (Pex) Al pielii.

DÉRMIC, -Ă, dermici, -ce, adj. Care ține de dermă, privitor la dermă; p. ext. de piele, al pielii. – Din fr. dermique.

În original, acc. greșit: dermíc. - LauraGellner

DÉRMIC, -Ă, dermici, -ce, adj. Care ține de dermă, privitor la dermă; p. ext. de piele, al pielii. – Din fr. dermique.

DÉRMIC, -Ă, dermici, -e, adj. Privitor la dermă, care ține de dermă; p. ext. de piele. Țesut dermic.

dérmic adj. m., pl. dérmici; f. dérmică, pl. dérmice

dérmic adj. m., pl. dérmici; f. sg. dérmică, pl. dérmice

DÉRMIC, -Ă adj. Al dermei, de dermă; (p. ext.) al pielii. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) piele, la dermă”. [< fr. dermique].

DÉRMIC, -Ă adj. al dermei; (p. ext.) al pielii. (< fr. dermique)

DÉRMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de dermă; propriu dermei. Inflamație ~că. /<fr. dermique

*dérmic, -ă adj. (d. vgr. dérma pele. Vechiĭ Grecĭ ziceaŭ dermatikós, d. genitivu dérmatos. Cp. cu sistematic). Anat. Al peliĭ: țesut dermic.

Intrare: dermic
dermic adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dermic dermicul dermică dermica
plural dermici dermicii dermice dermicele
genitiv-dativ singular dermic dermicului dermice dermicei
plural dermici dermicilor dermice dermicelor
vocativ singular
plural