opțiuni
  • info

7 definiții pentru deplorație

Explicative DEX

DEPLORAȚIE, deplorații, s. f. (Rar) Plângere, lamentare, lamentație. ♦ Cântec popular medieval cu subiect tragic sau religios. – Din fr. déploration, lat. deploratio.

DEPLORAȚIE, deplorații, s. f. (Rar) Plângere, lamentare, lamentație. ♦ Cântec popular medieval cu subiect tragic sau religios. – Din fr. déploration, lat. deploratio.

deplorație sf [At: DEX / Pl: ~ii / E: fr déploration, lat deploratio] 1 (Rar) Lamentare. 2 Cântec popular medieval cu subiect tragic sau religios.

DEPLORAȚIE s.f. (Rar) Plîngere, lamentare, lamentație. ♦ Cîntec popular medieval cu subiect tragic sau religios. [Gen. -iei. / cf. fr. déploration, lat. deploratio].

DEPLORAȚIE s. f. 1. plângere, lamentare. 2. cântec popular medieval cu subiect tragic sau religios. (< fr. déploration, lat. deploratio)

Ortografice DOOM

deplorație (rar) (desp. de-plo-, -ți-e) s. f., art. deplorația (desp. -ți-a), g.-d. art. deplorației; pl. deplorații, art. deplorațiile (desp. -ți-i-)

deplorație (rar) (de-plo-, -ți-e) s. f., art. deplorația (-ți-a), g.-d. art. deplorației; pl. deplorații, art. deplorațiile (-ți-i-)

deplorație s. f. (sil. -plo-, -ți-e), art. deplorația (sil. -ți-a), g.-d. art. deplorației; pl. deplorații, art. deplorațiile (sil. -ți-i-)

Intrare: deplorație
deplorație substantiv feminin
  • silabație: de-plo-ra-ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deplorație
  • deplorația
plural
  • deplorații
  • deplorațiile
genitiv-dativ singular
  • deplorații
  • deplorației
plural
  • deplorații
  • deplorațiilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deplorație, deplorațiisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.