5 definiții pentru deontologic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEONTOLÓGIC, -Ă, deontologici, -ce, adj. Referitor la deontologie. [Pr.: de-on-] – Din fr. déontologique.

DEONTOLÓGIC, -Ă, deontologici, -ce, adj. Referitor la deontologie. [Pr.: de-on-] – Din fr. déontologique.

deontológic, ~ă a [At: DN2 / P: de-on~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr déontologique] 1-3 Care aparține deontologiei (1-3). 4-6 Referitor la deontologie (1-3). 7-9 De deontologie (1-3).

DEONTOLÓGIC adj. Referitor la deontologie. [Pron. de-on-. / < fr. déontologique].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deontológic (de-on-) adj. m., pl. deontológici; f. deontológică, pl. deontológice

deontológic adj. (sil. de-on-) → logic

Intrare: deontologic
deontologic
  • silabație: de-on- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deontologic
  • deontologicul
  • deontologicu‑
  • deontologică
  • deontologica
plural
  • deontologici
  • deontologicii
  • deontologice
  • deontologicele
genitiv-dativ singular
  • deontologic
  • deontologicului
  • deontologice
  • deontologicei
plural
  • deontologici
  • deontologicilor
  • deontologice
  • deontologicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

deontologic

  • 1. Referitor la deontologie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: