10 definiții pentru „deoarece”   declinări

DEOARECÉ conj. (Indică un raport de cauză între o propoziție regentă și una subordonată) Fiindcă, pentru că, de vreme ce. [Pr.: de-oa-] – De4 + oare + ce.

DEOARECÉ conj. (Indică un raport de cauză între o propoziție regentă și una subordonată) Fiindcă, pentru că, de vreme ce. [Pr.: de-oa-] – De4 + oare + ce.

DEOARECÉ conj. (Indică un raport de cauză între o propoziție regentă și una subordonată) Fiindcă, pentru că, de vreme ce. [Tata] va fi dat afară, deoarece s-a întors din război nebun. SAHIA, N. 58.

deoarecé (de-oa-) conjcț.

deoarecé conjcț. (sil. de-oa-)

DEOARECÉ conj. (cauzal) 1. că, căci, fiindcă. (Să plecăm ~ se face seară.) 2. când, cum, fiindcă, întrucât. (~ știu că vine, sunt emoționat.) 3. dacă, fiindcă, întrucât, (pop.) unde. (~ tot stă aproape, mă duc pe la el.)

DEOARECÉ conj. (exprimă raporturi cauzale) Fiindcă; întrucât; pentru că; din cauză că. ~ plouă, vom rămâne pe loc. [Sil. de-oa-] /de + oare + ce

deoarece conj. fiindcă (cu o nuanță emfatică). [Lit. din oarecare (motiv)].


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DEOARECÉ conj. (cauzal) 1. că, căci, fiindcă. (Să plecăm ~ se face seară.) 2. cînd, cum, fiindcă, întrucît. (~ știu că vine, sînt emoționat.) 3. dacă, fiindcă, întrucît, (pop.) únde. (~ tot stă aproape, mă duc pe la el.).