3 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DENTÁL, -Ă, dentali, -e, adj., s. f. (În sintagma) Consoană dentală (și substantivat, f.) = care se articulează prin apropierea vârfului limbii de dinții incisivi superiori sau inferiori. – Din fr. dental.

dental1, ~ă sf, a [At: DA ms / Pl: ~i, ~le / E: fr dental] (Consoană) care se articulează prin apropierea vârfului limbii de dinții incisivi superiori sau inferiori.

dental2 sm [At: DN3 / V: ~ium / Pl: ~i / E: fr dentale] (Zlg; mpl) Moluscă marină cu capul acoperit de o cochilie deschisă la ambele capete în formă de corn.

DENTÁL, -Ă, dentali, -e, adj. (Fon.; despre consoane) A cărui ocluziune sau constricțiune se produce între vîrful limbii și dinții incisivi superiori sau inferiori. Sunetele «t», «d», «s», «z» sînt consoane dentale. ◊ (Substantivat, f.) Dentala «d» este o consoană sonoră.

DENTÁL s.m. (Zool.) Moluscă marină cu corpul acoperit de o cochilie deschisă la ambele capete în formă de con. [Var. dentalium s.m. / < fr. dentale]. erată

DENTÁL, -Ă adj., s.f. (Consoană) care se articulează atingând cu vârful limbii dinții incisivi superiori sau inferiori. [< fr. dental].

DENTÁL2, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin atingerea dinților incisivi, superiori sau inferiori, cu vârful limbii. (< fr. dental)

DENTÁL1 s. m. moluscă marină cu cochilia în formă de cornet. (< fr. dentale)

DENTÁL ~ă (~i, ~e) și substantival (despre consoane) Care se articulează prin apropierea vârfului limbii de dinții incisivi. /<fr. dental

dental a. 1. ce ține de dinți; nerv dental; 2. consonante ce se rostesc atingând dinții cu limba: d și t sunt sunete dentale.

*dentál, -ă adj. (lat. dentalis, d. dene, dentis, dinte). Gram. Se zice despre consonantele care se pronunță punînd limba pe dințĭ, ca d, t. S.f. O dentală, o consonantă dentală.

LABIODENTÁL, -Ă, labiodentali, -e, adj. (Despre sunete) Care se articulează prin atingerea buzei inferioare de dinții incisivi superiori. ◊ (Substantivat, f.) F și v sunt labiodentale. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. labiodentale.

LABIODENTÁL, -Ă, labiodentali, -e, adj. (Despre sunete) Care se articulează prin atingerea buzei inferioare de dinții incisivi superiori. ◊ (Substantivat, f.) F și v sunt labiodentale. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. labiodentale.

labiodental, ~ă [At: GRAUR, I. L. 47 / S și: ~o-dental / P: ~bi-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr labiodentale] (Lin) 1-2 sf, a (Sunet) care se articulează prin atingerea buzei inferioare de dinții incisivi superiori.

LABIO-DENTÁL, -Ă, labio-dentali, -e, adj. (Despre sunete) Articulat cu participarea buzei de jos și a dinților de sus. ◊ (Substantivat, f.) «F» și «v» sînt labio-dentale. – Pronunțat: -bi-o-.

LABIODENTÁL, -Ă adj., s.f. (Sunet) la a cărui articulare participă buzele și dinții. [Pron. -bi-o-. / < fr. labiodental].

LABIODENTÁL, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin atingerea buzei de jos de dinții incisivi superiori. (< fr. labiodental)

LABIODENTÁL ~ă (~i, ~e) (despre sunete) Care se articulează prin obținerea buzei inferioare de dinții incisivi superiori. /<fr. labiodentale


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dentál (despre sunete) adj. m., pl. dentáli; f. dentálă, pl. dentále

arată toate definițiile

Intrare: dental (adj.)
dental1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dental
  • dentalul
  • dentalu‑
  • denta
  • dentala
plural
  • dentali
  • dentalii
  • dentale
  • dentalele
genitiv-dativ singular
  • dental
  • dentalului
  • dentale
  • dentalei
plural
  • dentali
  • dentalilor
  • dentale
  • dentalelor
vocativ singular
plural
Intrare: dental (s.m.)
dental2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dental
  • dentalul
  • dentalu‑
plural
  • dentali
  • dentalii
genitiv-dativ singular
  • dental
  • dentalului
plural
  • dentali
  • dentalilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dentalium
  • dentaliumul
  • dentaliumu‑
plural
  • dentaliumi
  • dentaliumii
genitiv-dativ singular
  • dentalium
  • dentaliumului
plural
  • dentaliumi
  • dentaliumilor
vocativ singular
plural
Intrare: labiodental
labiodental adjectiv
  • silabație: la-bi-o- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • labiodental
  • labiodentalul
  • labiodentalu‑
  • labiodenta
  • labiodentala
plural
  • labiodentali
  • labiodentalii
  • labiodentale
  • labiodentalele
genitiv-dativ singular
  • labiodental
  • labiodentalului
  • labiodentale
  • labiodentalei
plural
  • labiodentali
  • labiodentalilor
  • labiodentale
  • labiodentalelor
vocativ singular
plural
labio-dental adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • labio-dental
  • labio-dentalul
  • labio-denta
  • labio-dentala
plural
  • labio-dentali
  • labio-dentalii
  • labio-dentale
  • labio-dentalele
genitiv-dativ singular
  • labio-dental
  • labio-dentalului
  • labio-dentale
  • labio-dentalei
plural
  • labio-dentali
  • labio-dentalilor
  • labio-dentale
  • labio-dentalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dental (adj.)

  • 1. fonetică; fonologie (Consoană) care se articulează atingând cu vârful limbii dinții incisivi superiori sau inferiori.
    surse: DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Sunetele «t», «d», «s», «z» sunt consoane dentale.
      surse: DLRLC

etimologie:

dental (s.m.) dentalium

  • 1. zoologie Moluscă marină cu corpul acoperit de o cochilie deschisă la ambele capete în formă de con.
    surse: DN

etimologie:

labiodental labio-dental

  • 1. (Despre sunete) Care se articulează prin atingerea buzei inferioare de dinții incisivi superiori.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple

etimologie: