8 definiții pentru demonolatrie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMONOLATRÍE s. f. Adorație a demonilor. – Din fr. démonolâtrie.

DEMONOLATRÍE s. f. Adorație a demonilor. – Din fr. démonolâtrie.

demonolatríe sf [At: NEGULICI / Pl: ~ii / E: fr démonolâtrie] Adorație a demonilor.

DEMONOLATRÍE s.f. Adorație a demonilor. [Gen. -iei. / < fr. demonolâtrie, cf. gr. daimon – demon, latreia – adorație].

DEMONOLATRÍE s. f. adorare a demonilor. (< fr. démonolâtrie)

DEMONOLATRÍE f. Adorare a demonilor. [Art. demonolatria; G.-D. demonolatriei; Sil. -tri-e] /<fr. démonolâtrie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

demonolatríe (-la-tri-) s. f., art. demonolatría, g.-d. demonolatríi, art. demonolatríei

demonolatríe s. f. (sil. -tri-), art. demonolatría, g.-d. demonolatríi, art. demonolatríei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DEMONO- „demon, diavol”. ◊ gr. daimon „zeu, ființă supranaturală” > fr. démono-, it. id., engl. id., germ. dämono- > rom. demono-.~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de diavoli; ~graf (v. -graf), s. m. și f., autor al unor scrieri despre demoni; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care tratează despre credințele religioase referitoare la demoni; ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație a demonilor; ~latru (v. -latru), adj., s. m. și f., (persoană) care adoră demonii; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul demonilor; ~manie (v. -manie), s. f., tulburare mintală care constă în credința de a fi stăpînit de forțe diabolice; sin. demonopatie; ~patie (v. -patie), s. f., demonomanie*.

Intrare: demonolatrie
  • silabație: -la-tri-e info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • demonolatrie
  • demonolatria
plural
genitiv-dativ singular
  • demonolatrii
  • demonolatriei
plural
vocativ singular
plural

demonolatrie

  • 1. Adorație a demonilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: