5 definiții pentru demonograf
Explicative DEX
demonograf, ~ă smf, a [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~e / E: fr démonographe] 1-2 (Îvr) (Persoană) care scrie despre demoni.
DEMONOGRAF, -Ă s.m. și f. Autor al unor studii despre demoni. [< fr. démonographe].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEMONOGRAF, -Ă s. m. f. autor de studii despre demoni. (< fr. démonographe)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
demonograf s. m., pl. demonografi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
DEMONO- „demon, diavol”. ◊ gr. daimon „zeu, ființă supranaturală” > fr. démono-, it. id., engl. id., germ. dämono- > rom. demono-. □ ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de diavoli; ~graf (v. -graf), s. m. și f., autor al unor scrieri despre demoni; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care tratează despre credințele religioase referitoare la demoni; ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație a demonilor; ~latru (v. -latru), adj., s. m. și f., (persoană) care adoră demonii; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul demonilor; ~manie (v. -manie), s. f., tulburare mintală care constă în credința de a fi stăpînit de forțe diabolice; sin. demonopatie; ~patie (v. -patie), s. f., demonomanie*.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
demonograf, demonografisubstantiv masculin demonografă, demonografesubstantiv feminin
- 1. Autor al unor studii despre demoni. MDA2 DN MDN '00 DETS
etimologie:
- démonographe MDA2 DN MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.