2 intrări

18 definiții

demonetizát1 sn [At: MDA ms / E: demonetiza] 1-4 Demonetizare (1-4).

demonetizát2, ~ă a [At: CARAGIALE, O. III, 80 / Pl: ~áți, ~e / E: demonetiza] 1 (D. monede) Devalorizat2. 2 (D. monede) Retras din circulație. 3-4 (Fig) Care (și- a pierdut sau) și-a redus valoarea ori trecerea Si: depreciat.

DEMONETIZÁT adj. v. devalorizat.

demonetizá [At: PROT. – POP., N. D. / S și: (înv) ~isá / Pzi: ~zéz / E: fr démonétiser] 1 vr (D. monede) A se devaloriza. 2 vt (C. i. monede) A retrage din circulație. 3-4 vr (Fig) (A-și pierde sau) a-și reduce valoarea.

DEMONETIZÁ, demonetizez, vb. I. 1. Tranz. A scoate, a retrage din circulație anumite monede. 2. Refl. (Despre monede) A se devaloriza. ♦ Fig. A-și pierde, a-și reduce valoarea; a se deprecia, a se banaliza. – Din fr. démonétiser.

DEMONETIZÁ, demonetizez, vb. I. 1. Tranz. A scoate, a retrage din circulație anumite monede. 2. Refl. (Despre monede) A se devaloriza. ♦ Fig. A-și pierde, a-și reduce valoarea; a se deprecia, a se banaliza. – Din fr. démonétiser.

DEMONETIZÁ, demonetizez, vb. I. Tranz. (Fin.; cu privire la monede) A scoate din circulație. ♦ Refl. Fig. A-și pierde valoarea; a se deprecia, a se discredita.

demonetizá (a ~) vb., ind. prez. 3 demonetizeáză

demonetizá vb., ind. prez. 1 sg. demonetizéz, 3 sg. și pl. demonetizeáză

DEMONETIZÁ vb. v. devaloriza.

DEMONETIZÁ vb. I. tr. (Fin.) A scoate din circulație (o monedă). ♦ refl. (Fig.; despre monede) A se devaloriza, a se deprecia. ♦ A se discredita. [< fr. démonétiser].

DEMONETIZÁ vb. I. tr. 1. a retrage din circulație monede, mărci și efecte poștale etc. 2. a devaloriza, a deprecia. II. refl. a se devaloriza. ◊ (fig.) a se discredita, a se banaliza. (< fr. démonétiser)

A SE DEMONETIZÁ mă ~éz intranz. 1) (despre semne bănești) A pierde din valoare; a se devaloriza. 2) fig. A-și reduce valoarea; a deveni trivial; a se trivializa; a se vulgariza; a se banaliza. /<fr. démonétiser

A DEMONETIZÁ ~éz tranz. (monede) A retrage din circulație. /<fr. démonétiser

demonetizà v. 1. a lua monedei valoarea-i legală; 2. fig. a depreția.

*demonetizéz v. tr. (d. monetă; fr. démonetiser. V. Monetizez). Despoĭ de valoarea legală, vorbind de o monetă de metal orĭ hîrtie. Fig. Depreciez.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DEMONETIZÁT adj. depreciat, devalorizat, scăzut. (Cursul ~ al dolarului.)

DEMONETIZÁ vb. a (se) deprecia, a (se) devaloriza. (A ~ un semn bănesc nominal.)

Intrare: demonetiza
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) demonetiza demonetizare demonetizat demonetizând singular plural
demonetizea demonetizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) demonetizez (să) demonetizez demonetizam demonetizai demonetizasem
a II-a (tu) demonetizezi (să) demonetizezi demonetizai demonetizași demonetizaseși
a III-a (el, ea) demonetizea (să) demonetizeze demonetiza demonetiză demonetizase
plural I (noi) demonetizăm (să) demonetizăm demonetizam demonetizarăm demonetizaserăm, demonetizasem*
a II-a (voi) demonetizați (să) demonetizați demonetizați demonetizarăți demonetizaserăți, demonetizaseți*
a III-a (ei, ele) demonetizea (să) demonetizeze demonetizau demonetiza demonetizaseră
Intrare: demonetizat
demonetizat
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular demonetizat demonetizatul demonetiza demonetizata
plural demonetizați demonetizații demonetizate demonetizatele
genitiv-dativ singular demonetizat demonetizatului demonetizate demonetizatei
plural demonetizați demonetizaților demonetizate demonetizatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)