2 intrări

25 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

deliberát1 sn [At: MDA ms / Pl: (nob) ~uri / E: delibera] Dezbatere.

deliberát2, -ă a [At: (a. 1777) IORGA, S. D. XII, 94 / Pl: ~áți, ~e / E: delibera] 1 Care a fost bine gândit. 2 Decis. 3 Care a fost făcut în mod intenționat. 4 (Rar) Pus în libertate.

DELIBERÁT, -Ă, deliberați, -te, adj. (Adesea adverbial) Care a fost făcut în mod intenționat, din proprie voință. – V. delibera. Cf. fr. délibéré.

DELIBERÁT, -Ă, deliberați, -te, adj. (Adesea adverbial) Care a fost făcut în mod intenționat, din proprie voință. – V. delibera. Cf. fr. délibéré.

DELIBERÁT, -Ă adj. (Mai ales în loc. adv.) În mod deliberat = după o prealabilă chibzuire, intenționat. Asasinați în mod deliberat o femeie, care... nu are nici o vină. CAMIL PETRESCU, T. I 327.

deliberát adj. m., pl. deliberáți; f. sg. deliberátă, pl. deliberáte

deliberát s. n., pl. deliberáte

DELIBERÁT adj., adv. v. intenționat.

DELIBERÁT, -Ă adj. Gândit, cumpănit; liber consimțit. // s.n. Deliberare între judecători înainte de pronunțarea sentinței. ◊ Deliberat moral = decizie într-o chestiune de responsabilitate morală. [Cf. fr. délibéré].

DELIBERÁT, -Ă I. adj. (și adv.) (în mod) intenționat, cumpănit; liber consimțit. II. s. n. deliberare între judecători înainte de pronunțarea sentinței. ♦ ~ moral = decizie într-o chestiune de responsabilitate morală. (< fr. délibéré)

DELIBERÁT ~tă (~ți, ~te): În mod ~ în urma unor dezbateri preliminare. /v. a delibera

deliberá [At: CALENDARIU (1794), 32/10 / Pzi: ~réz / E: fr délibérer, lat deliberare] 1 vi (D. membrii unei instanțe judecătorești, ai unei adunări legiuitoare) A chibzui în comun și a discuta (în secret) asupra luării unei hotărâri. 2 (Pex) vt A decide. 3 vt (Rar) A pune în libertate Si: a elibera.

DELIBERÁ, deliberez, vb. I. 1. Intranz. (Despre membrii unei instanțe judecătorești, ai unei adunări legiuitoare) A chibzui în comun și a discuta (în secret) asupra luării unei hotărâri. 2. Tranz. A decide, a rezolva. – Din fr. délibérer, lat. deliberare.

DELIBERÁ, deliberez, vb. I. 1. Intranz. (Despre membrii unei instanțe judecătorești, ai unei adunări legiuitoare) A chibzui în comun și a discuta (în secret) asupra luării unei hotărâri. 2. Tranz. A decide, a rezolva. – Din fr. délibérer, lat. deliberare.

DELIBERÁ, deliberez, vb. I. Intranz. (Mai ales despre membrii unei instanțe judecătorești, ai unei adunări legiuitoare) A discuta împreună asupra unei hotărîri de luat, a unei chestiuni de rezolvat. V. sfătui, chibzui, dezbate. În sală deliberează guvernul provizoriu. CAMIL PETRESCU, B. 104.

deliberá (a ~) vb., ind. prez. 3 delibereáză

deliberá vb., ind. prez. 1 sg. deliberéz, 3 sg. și pl. delibereáză

DELIBERÁ vb. v. chibzui.

DELIBERÁ vb. I. 1. intr. A examina, a chibzui, a dezbate (pentru a lua o hotărâre). 2. tr. A decide, a rezolva. [< fr. délibérer, it., lat. deliberare].

DELIBERÁ vb. I. intr. a examina, a chibzui împreună, a dezbate pentru a lua o hotărâre. II. tr. a decide, a soluționa. (< fr. délibérer, lat. deliberare)

Intrare: delibera
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) delibera deliberare deliberat deliberând singular plural
deliberea deliberați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) deliberez (să) deliberez deliberam deliberai deliberasem
a II-a (tu) deliberezi (să) deliberezi deliberai deliberași deliberaseși
a III-a (el, ea) deliberea (să) delibereze delibera deliberă deliberase
plural I (noi) deliberăm (să) deliberăm deliberam deliberarăm deliberaserăm, deliberasem*
a II-a (voi) deliberați (să) deliberați deliberați deliberarăți deliberaserăți, deliberaseți*
a III-a (ei, ele) deliberea (să) delibereze deliberau delibera deliberaseră
Intrare: deliberat
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deliberat deliberatul delibera deliberata
plural deliberați deliberații deliberate deliberatele
genitiv-dativ singular deliberat deliberatului deliberate deliberatei
plural deliberați deliberaților deliberate deliberatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)