7 definiții pentru deliberație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DELIBERÁȚIE, deliberații, s. f. (Înv.) Deliberare. – Din fr. délibération, lat. deliberatio.

DELIBERÁȚIE, deliberații, s. f. (Înv.) Deliberare. – Din fr. délibération, lat. deliberatio.

deliberație sf [At: (a. 1817) URICARIUL, V, 26/11 / V: (iuz) ~iune, ~rățiune[1] / Pl: ~ii / E: fr délibération, lat deliberatio] (Înv) 1-2 Deliberare (1-2). 3 Micșorare a unui lucru.

  1. Niciuna din variante nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

DELIBERÁȚIE s.f. (Rar) Deliberare. [< fr. délibération].

DELLBERÁȚIE, deliberații, s. f. (Învechit) Deliberare. Gloata... aștepta afară rezultatul deliberației soborului. NEGRUZZI, S. I 230.

*deliberațiúne f. (lat. deliberátio, -ónis). Acțiunea de a delibera. – Și -áție și -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deliberáție (înv.) (-ți-e) s. f., art. deliberáția (-ți-a), g.-d. art. deliberáției; pl. deliberáții, art. deliberáțiile (-ți-i-)

deliberáție s. f. (sil. -ți-e), art. deliberáția (sil. -ți-a), g.-d. art. deliberáției; pl. deliberáții, art. deliberáțiile (sil. -ți-i-)

Intrare: deliberație
deliberație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deliberație
  • deliberația
plural
  • deliberații
  • deliberațiile
genitiv-dativ singular
  • deliberații
  • deliberației
plural
  • deliberații
  • deliberațiilor
vocativ singular
plural

deliberație

etimologie: