7 definiții pentru defula

DEFULÁ, defulez, vb. I. Tranz. (Psih.) A da curs liber ideilor sau tendințelor refulate în subconștient. ♦ (Fam.) A-și descărca sufletul. – Din fr. défouler.

DEFULÁ, defulez, vb. I. Tranz. (Psih.) A da curs liber ideilor sau tendințelor refulate în subconștient. ♦ (Fam.) A-și descărca sufletul. – Din fr. défouler.

*defulá (a ~) (a exterioriza refulările) vb., ind. prez. 3 defuleáză

defulá vb., ind. prez.1 sg. defuléz, 3 sg. și pl. defuleáză

defulá [At: DN3 / Pzi: ~léz / E: fr défouler] 1-2 vt (Psh; d. oameni) A manifesta liber ideile sau tendințele refulate în subconștient. 3 vr (Psh; d. idei sau tendințe refulate în subconștient) A se manifesta. 4 vr (Fam) A-și descărca sufletul.

DEFULÁ vb. I. refl. (Franțuzism) A se lăsa purtat de stări afective; a-și da drumul. [< fr. (se) défouler].

DEFULÁ vb. I. tr. a da curs liber ideilor și tendințelor refulate în subconștient. II. refl. (fam.) a se lăsa purtat de stări afective; a-și descărca sufletul. (< fr. défouler)

Intrare: defula
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) defula defulare defulat defulând singular plural
defulea defulați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) defulez (să) defulez defulam defulai defulasem
a II-a (tu) defulezi (să) defulezi defulai defulași defulaseși
a III-a (el, ea) defulea (să) defuleze defula defulă defulase
plural I (noi) defulăm (să) defulăm defulam defularăm defulaserăm, defulasem*
a II-a (voi) defulați (să) defulați defulați defularăți defulaserăți, defulaseți*
a III-a (ei, ele) defulea (să) defuleze defulau defula defulaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)