7 definiții pentru defula
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEFULA, defulez, vb. I. Tranz. (Psih.) A da curs liber ideilor sau tendințelor refulate în subconștient. ♦ (Fam.) A-și descărca sufletul. – Din fr. défouler.
DEFULA, defulez, vb. I. Tranz. (Psih.) A da curs liber ideilor sau tendințelor refulate în subconștient. ♦ (Fam.) A-și descărca sufletul. – Din fr. défouler.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
defula [At: DN3 / Pzi: ~lez / E: fr défouler] 1-2 vt (Psh; d. oameni) A manifesta liber ideile sau tendințele refulate în subconștient. 3 vr (Psh; d. idei sau tendințe refulate în subconștient) A se manifesta. 4 vr (Fam) A-și descărca sufletul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFULA vb. I. refl. (Franțuzism) A se lăsa purtat de stări afective; a-și da drumul. [< fr. (se) défouler].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFULA vb. I. tr. a da curs liber ideilor și tendințelor refulate în subconștient. II. refl. (fam.) a se lăsa purtat de stări afective; a-și descărca sufletul. (< fr. défouler)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!defula (a se ~) (a se exterioriza) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă defulez, 3 se defulează; conj. prez. 1 sg. să mă defulez, 3 să se defuleze; imper. 2 sg. afirm. defulează-te; ger. defulându-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
*defula (a ~) (a exterioriza refulările) vb., ind. prez. 3 defulează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
defula vb., ind. prez.1 sg. defulez, 3 sg. și pl. defulează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
defula, defulezverb
- 1. A da curs liber ideilor sau tendințelor refulate în subconștient. DEX '09 DEX '98 MDN '00
- 1.1. A-și descărca sufletul. DEX '09 DEX '98 DN
-
etimologie:
- défouler DEX '09 DEX '98 DN