10 definiții pentru decurion

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECURION, decurioni, s. m. Ofițer roman de cavalerie care comanda o decurie (1). [Pr.: -ri-on] – Din lat. decurio, -onis.

DECURION, decurioni, s. m. Ofițer roman de cavalerie care comanda o decurie (1). [Pr.: -ri-on] – Din lat. decurio, -onis.

decurion sm [At: ASACHI, L. 831/28 / P: ~ri-on / Pl: ~i / E: lat decurio, -onis] 1 Ofițer roman care comanda o decurie (1). 2 Membru al consiliului municipiilor și coloniilor din Imperiul Roman. 3 Șef al unui serviciu al administrației palatului imperial.

DECURION s.m. 1. Comandant al unei decurii. 2. Membru al senatului municipal în Imperiul Roman. ♦ Membru al administrației comunale în Italia dominată de spanioli. [Pron. -ri-on. / < it. decurione, lat. decurio].

DECURION s. m. 1. comandant al unei decurii (1). 2. membru al senatului într-un municipiu sau o colonie, în Imperiul Roman. 3. șef de serviciu în administrația palatului imperial, la sfârșitul Imperiului Roman. (< lat. decurio)

DECURION ~i m. Conducător al unei decurii; decan. [Sil. -ri-on] /<lat. decurio, ~onis

*decurión m. (lat. decúrio, -ónis). Ofițer roman care, la început comanda zece, apoĭ treĭ-zecĭ de călărețĭ. Senator roman al orașelor municipale saŭ al coloniilor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

decurion (livr.) (desp. -ri-on) s. m., pl. decurioni

decurion (-ri-on) s. m., pl. decurioni

decurion s. m. (sil. -ri-on), pl. decurioni

Intrare: decurion
  • silabație: -ri-on info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decurion
  • decurionul
  • decurionu‑
plural
  • decurioni
  • decurionii
genitiv-dativ singular
  • decurion
  • decurionului
plural
  • decurioni
  • decurionilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

decurion, decurionisubstantiv masculin

  • 1. Ofițer roman de cavalerie care comanda o decurie. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: decan
  • 2. Membru al senatului municipal în Imperiul Roman. DN
    • 2.1. Membru al administrației comunale în Italia dominată de spanioli. DN
  • 3. Șef de serviciu în administrația palatului imperial, la sfârșitul Imperiului Roman. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.