14 definiții pentru decor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

decor sn [At: DEX / Pl: ~uri / E: fr décor] 1 Ansamblu de obiecte care servesc la crearea cadrului în care se desfășoară un spectacol de teatru, balet, film. 2 (Pex) Cadru, ambianță în care se desfășoară o acțiune. 3 (Fig) Mediu de viață. 4 (Ccr) Obiect care servește pentru crearea unui decor (1). 5 (Pex) Obiect decorativ. 6 (Csc) Ornamentație interioară sau exterioară a unei săli, a unei clădiri, a unui obiect.

DECÓR, decoruri, s. n. 1. Ansamblu de obiecte care servesc la crearea cadrului în care se desfășoară un spectacol de teatru, balet, film. ♦ Fig. Cadru, ambianță în care se petrece o acțiune; peisaj, tablou. 2. Ceea ce servește pentru a decora ceva; ornament, podoabă; ornamentația interioară sau exterioară a unei clădiri, a unei săli, a unui obiect etc. – Din fr. décor.

DECÓR, decoruri, s. n. 1. Ansamblu de obiecte care servesc la crearea cadrului în care se desfășoară un spectacol de teatru, balet, film. ♦ Fig. Cadru, ambianță în care se petrece o acțiune; peisaj, tablou. 2. Ceea ce servește pentru a decora ceva; ornament, podoabă; ornamentația interioară sau exterioară a unei clădiri, a unei săli, a unui obiect etc. – Din fr. décor.

DECÓR, decoruri, s. n. 1. Ansamblu de pînze pictate, paravane mobile și alte obiecte care servesc la crearea cadrului unei piese de teatru pe scenă. Decorul reprezintă grădina unei mînăstiri. ISAC, O. 147. Decorul piesei, același ca în toate actele. MACEDONSKI, O. II 280. Greul era teatrul romîn pentru care trebuia creat tot: decoruri, piese, personal etc. NEGRUZZI, S. I 342. ♦ Fig. Cadru, fundal, ambianță, loc în care se petrece o acțiune; peisaj, tablou. E numai alb, Ca-ntr-un decor alpin. CAMIL PETRESCU, V. 98. Tu dai naturii palide decoruri. CAZIMIR, L. U. 38. Ca printr-un farmec tabloul se schimbă, se trag pădurile în lături și un minunat decor de stînci se înalță în fața noastră. VLAHUȚĂ, O. A. 415. 2. Ceea ce servește pentru a decora ceva; ornament, podoabă; totalitatea ornamentelor, podoabelor care servesc la înfrumusețarea interiorului sau exteriorului unei clădiri, unei săli etc.

DECÓR s.n. 1. Totalitatea pânzelor pictate, a paravanelor, a mobilelor și a altor obiecte folosite pentru a crea cadrul în care se joacă o piesă pe scenă sau o scenă de film. ♦ (Fig.) Cadru, ambianță; peisaj, tablou. 2. Podoabă, ornament; ornamentație. [< fr. décor].

DECÓR s. n. 1. ansamblu de obiecte (panouri, mobilier etc.) pentru a crea cadrul în care se desfășoară un spectacol, un balet, un film. 2. (fig.) cadru, ambianță; peisaj, tablou. 3. podoabă, ornament; ornamentație. (< fr. décor)

DECÓR ~uri n. 1) Totalitate a obiectelor și a pânzelor pictate, folosite pentru a crea cadrul necesar desfășurării acțiunii într-un spectacol sau film. 2) fig. Ansamblu de împrejurări în care se desfășoară o acțiune. 3) Ansamblu de elemente care servesc pentru a împodobi clădiri, interioare etc.; ornamentație. /<fr. décor

decor n. 1. ceea ce servă a decora; 2. pictările, obiectele ce decorează scena unui teatru.

*decór n., pl. urĭ (fr. décor, d. décorer, a decora). Lucrurĭ cu care se decorează, se ornează. Pl. Picturile și alte lucrurĭ care decorează scena unuĭ teatru.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

decór s. n., pl. decóruri

decór s. n., pl. decóruri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DECÓR s. v. cadru, peisaj, priveliște, scenă, tablou, vedere.

DECÓR s. 1. cadru, scenă, (rar) scenărie. (~ul reprezintă o pădure.) 2. v. podoabă.

decor s. v. CADRU. PEISAJ. PRIVELIȘTE. SCENĂ. TABLOU. VEDERE.

DECOR s. 1. scenă, (rar) scenărie. (~ reprezintă o pădure.) 2. decorație, ornament, ornamentație, podoabă, (pop.) împodobire, zurzur. (Obiecte de ~.)

Intrare: decor
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decor
  • decorul
  • decoru‑
plural
  • decoruri
  • decorurile
genitiv-dativ singular
  • decor
  • decorului
plural
  • decoruri
  • decorurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)