2 intrări

16 definiții

decontaminare sf [At: DEX / Pl: ~nări / E: decontamina] Eliminare a radioactivității nocive prin îndepărtarea materialelor radioactive aflate în încăperi, pe obiecte etc.

DECONTAMINÁRE, decontaminări, s. f. Acțiunea de a decontamina și rezultatul ei. – V. decontamina.

DECONTAMINÁRE, decontaminări, s. f. Acțiunea de a decontamina și rezultatul ei. – V. decontamina.

decontamináre s. f., g.-d. art. decontaminắrii; pl. decontaminắri

decontamináre s. f. → contaminare

DECONTAMINÁRE s.f. Acțiunea de a decontamina. ♦ Înlăturare a unui factor contaminant. ♦ Îndepărtare a activității nocive a corpurilor contaminate cu substanțe radioactive; dezactivare. [< decontamina, după fr. décontamination].

decontamina vt [At: DEX / Pzi: ~nez / E: de(s)- + contamina] A elimina radioactivitatea nocivă prin îndepărtarea (filtrarea, spălarea etc.) materialelor radioactive (pulberi, picături etc.) aflate în încăperi, pe obiecte etc.

DECONTAMINÁ, decontaminez, vb. I. Tranz. A elimina radioactivitatea nocivă prin îndepărtarea (spălarea, filtrarea etc.) materialelor radioactive (pulberi, picături etc.) aflate în încăperi, pe obiecte etc. – Din fr. décontaminer.

DECONTAMINÁ, decontaminez, vb. I. Tranz. A elimina radioactivitatea nocivă prin îndepărtarea (spălarea, filtrarea etc.) materialelor radioactive (pulberi, picături etc.) aflate în încăperi, pe obiecte etc. – Des1- + contamina.

decontaminá (a ~) vb., ind. prez. 3 decontamineáză

decontaminá vb., ind. prez. 1 sg. decontaminéz, 3 sg. și pl. decontamineáză

DECONTAMINÁ vb. I. tr. A supune operației de decontaminare. [Cf. fr. décontaminer].

DECONTAMINÁ vb. tr. a înlătura un factor contaminant; a îndepărta activitatea nocivă a corpurilor contaminate cu substanțe radioactive; a dezactiva. (< fr. décontaminer)

A DECONTAMINÁ ~éz tranz. (obiecte, spații etanșe) A curăța de substanțe radioactive (prin spălare sau prin alte mijloace); a dezactiva. /des- + a contamina


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

decontamináre s. f. (fiz.) Acțiunea de înlăturare a unui factor contaminant ◊ „Din motive care nu au fost încă dezvăluite, apa radioactivă de la centrala nucleară Waterford din Connecticut a fost dirijată spre locurile de deversare obișnuite, în loc să fie îndreptată spre bazinul de decontaminare. R.l. 3 IV 75 p. 6. ◊ „De asemenea, 900 de militari, specialiști în decontaminări radioactive au venit în atol și lucrează în echipe, câte 12 ore pe zi.” R.l. 23 XI 78 p. 6. ◊ Decontaminarea reactorului accidentat al centralei nucleare de la Three Mile Island va dura conform declarațiilor oficiale aproximativ trei ani.” R.l. 19 VII 79 p. 6; v. și cordon sanitar (din des- + contaminare; cf. fr. décontamination; PR 1961; DT; DEX, DN3)

DECONTAMINÁRE (după fr. décontamination) s. f. 1. Înlătura a agenților nocivi sau contagioși din mediul înconjurător. ◊ D. radioactivă = eliminare a radioactivității nocive prin îndepărtarea (spălare, filtrare etc.) materialelor radioactive (pulberi, picături etc.) aflate în încăperi, pe obiecte etc. 2. Îndepărtare (la temperaturi foarte scăzute) a tuturor microorganismelor din interiorul vehiculelor spațiale, care urmează să fie lansate în spațiul cosmic sau să fie readuse pe Pământ, în vederea păstrării echilibrului ecologic.

Intrare: decontamina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decontamina
  • decontaminare
  • decontaminat
  • decontaminatu‑
  • decontaminând
  • decontaminându‑
singular plural
  • decontaminea
  • decontaminați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decontaminez
(să)
  • decontaminez
  • decontaminam
  • decontaminai
  • decontaminasem
a II-a (tu)
  • decontaminezi
(să)
  • decontaminezi
  • decontaminai
  • decontaminași
  • decontaminaseși
a III-a (el, ea)
  • decontaminea
(să)
  • decontamineze
  • decontamina
  • decontamină
  • decontaminase
plural I (noi)
  • decontaminăm
(să)
  • decontaminăm
  • decontaminam
  • decontaminarăm
  • decontaminaserăm
  • decontaminasem
a II-a (voi)
  • decontaminați
(să)
  • decontaminați
  • decontaminați
  • decontaminarăți
  • decontaminaserăți
  • decontaminaseți
a III-a (ei, ele)
  • decontaminea
(să)
  • decontamineze
  • decontaminau
  • decontamina
  • decontaminaseră
Intrare: decontaminare
decontaminare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decontaminare
  • decontaminarea
plural
  • decontaminări
  • decontaminările
genitiv-dativ singular
  • decontaminări
  • decontaminării
plural
  • decontaminări
  • decontaminărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)