8 definiții pentru decomanda


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECOMANDÁ, decománd, vb. I. Tranz. A anula o comandă, o invitație, un ordin; a contramanda. – Din fr. décommander.

DECOMANDÁ, decománd, vb. I. Tranz. A anula o comandă, o invitație, un ordin; a contramanda. – Din fr. décommander.

decomanda vt [At: CADE / Pzi: ~ánd / E: fr décommander] A anula o comandă, o invitație, un ordin Si: a contramanda.

DECOMANDÁ, decománd, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A anula o comandă.

DECOMANDÁ vb. I. tr. (Rar) A contramanda, a anula (o comandă, un ordin, o invitație). [P.i. decománd. / < fr. décommander].

DECOMANDÁ vb. tr. a contramanda, a anula (o comandă, o invitație). (< fr. décommander)

A DECOMANDÁ decománd tranz. rar (dispoziții oficiale, legi, comenzi etc.) A declara nul printr-un ordin; a aboli; a abroga; a revoca; a anula; a contramanda; a infirma. /<fr. décommander


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

decomandá (a ~) vb., ind. prez. 3 decomándă

decomandá vb., ind. prez. 1 sg. decománd, 3 sg. și pl. decomándă

Intrare: decomanda
verb (VT4)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decomanda
  • decomandare
  • decomandat
  • decomandatu‑
  • decomandând
  • decomandându‑
singular plural
  • decomandă
  • decomandați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decomand
(să)
  • decomand
  • decomandam
  • decomandai
  • decomandasem
a II-a (tu)
  • decomanzi
(să)
  • decomanzi
  • decomandai
  • decomandași
  • decomandaseși
a III-a (el, ea)
  • decomandă
(să)
  • decomande
  • decomanda
  • decomandă
  • decomandase
plural I (noi)
  • decomandăm
(să)
  • decomandăm
  • decomandam
  • decomandarăm
  • decomandaserăm
  • decomandasem
a II-a (voi)
  • decomandați
(să)
  • decomandați
  • decomandați
  • decomandarăți
  • decomandaserăți
  • decomandaseți
a III-a (ei, ele)
  • decomandă
(să)
  • decomande
  • decomandau
  • decomanda
  • decomandaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

decomanda

  • 1. A anula o comandă, o invitație, un ordin.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: anula contramanda

etimologie: