21 de definiții pentru deci (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

deci-1 [At: DEX / E: fr déci-] Element prim de compunere cu sensul „a zecea parte din unitatea de măsură”.

deci2 c [At: COD. VOR.2 12/9 / V: deáci, deácii / E: de4 + aci] Exprimă un raport de coordonare conclusivă, arătând: 1 Concluzia logică a unei premise Gândesc, deci exist. 2 Concluzia unui raționament Muncesc, deci câștig. 3 Consecința unui fapt Ai greșit, deci ești pedepsit. 4 Reluarea unei narațiuni întrerupte Deci au început lupta.

DECI1- Element de compunere savantă care intră în denumirea submultiplilor unităților de măsură pentru a exprima a zecea parte din întreg. – Din fr. déci-.

DECI2 conj. Prin urmare, în consecință, drept care, așa fiind. – De4 + aci.

DECI2 conj. Prin urmare, în consecință, drept care, așa fiind. – De4 + aci.

DECI1- Element de compunere savantă care intră în denumirea submultiplilor unităților de măsură pentru a exprima a zecea parte din întreg. – Din fr. déci-.

DÉCI conj. (Conclusiv) Prin urmare, în consecință, așa fiind, drept care. Își adusă aminte că făgăduisă a răpi pe fata Genarului... Deci se porni. EMINESCU, N. 17. ◊ (Uneori precedat de «iată») Iată deci, domnilor, că sfatul nostru s-a luminat. SADOVEANU, D. P. 35. Iată deci cum legea asigurării celor ce cad jertfă muncii este o simplă minciună, ca și toate legile burgheziei. SAHIA, N. 36. ◊ (Așezat în mijlocul propoziției) Porni deci o hărmălaie; cum dracul să se ducă ei în linia întîia? CAMILAR, N. I 383. Era deci încă o dată nevoie de un spirit critic. IBRĂILEANU, SP. CR. 21. Își aduse aminte de vitejiile tatălui său din tinerețe și calul său. Se duse deci în grajd. ISPIRESCU, L. 15. ◊ (Învechit, urmat de «dar(ă)») Deci dară, zise popa, tu femeie să te culci. SBIERA, P. 19. Deci dar în deșert te lauzi. CONACHI, P. 293.

DECI- Element de compunere savantă care semnifică „de zece ori” și indică o măsură de zece ori mai mică decât unitatea. [< fr. déci-, cf. lat. decem – zece].

DECI- elem. „a zecea parte”. (< fr. déci-, cf. lat. decius, al zecelea)

DECI1 conj. (introduce propoziții care exprimă o condiție) Așadar; prin urmare; în consecință. /de + aici

DECI2 adv. Înseamnă că; prin urmare; așadar; adică. /de + aici

deci conj. arată concluziunea (mai vârtos în stilul judecătoresc): așa dar, prin urmare [Lit. de aici, adică din cele zise până aci].║ n. partea unei sentințe conținând rezoluțiunea juridică.

*déci- (lat. decem zece) prefix care, în sistema metrică, arată o unitate de zece orĭ maĭ mică de cît unitatea principală: decimetru. V. deca-.

decĭ conj. concluzivă (d. de și icĭ). Așa dar, pin urmare, vrea să zică: cuget: decĭ exist saŭ cuget, decĭ exist (O vorbă a luĭ Decartes).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DECI conj. așadar, dar, (livr.) or. (Să spunem ~ lucrurilor pe nume.)

COGITO, ERGO SUM (lat.) gândesc, deci (sunt) exist – Decartes, „Principia philosophiae”, IV. Celebră teză care exprimă, în formă concentrată, caracterul antidogmatic și raționalist al filozofiei carteziene, proclamând totodată drept adevăr indubitabil – dovadă a existenței – gândirea.

DUBITO, ERGO COGITO (lat.) mă îndoiesc, deci cugetV. Cogito, ergo sum.

Intrare: deci
Surse flexiune: DOR