2 intrări

3 definiții

decelerát, -ă a [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1969, nr. 17, 23/2 / Pl: ~áți, ~e / E: fr décéléré] 1-2 Care prezintă fenomenul de decelerație (1-2).

decelerá vb., ind. prez. 3 sg. decelereáză

DECELERÁ vb. intr. a reduce viteza unui mobil, a unui vehicul. (< fr. décélérer)

Intrare: decelera
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) decelera decelerare decelerat decelerând singular plural
decelerea decelerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) decelerez (să) decelerez deceleram decelerai decelerasem
a II-a (tu) decelerezi (să) decelerezi decelerai decelerași deceleraseși
a III-a (el, ea) decelerea (să) decelereze decelera deceleră decelerase
plural I (noi) decelerăm (să) decelerăm deceleram decelerarăm deceleraserăm, decelerasem*
a II-a (voi) decelerați (să) decelerați decelerați decelerarăți deceleraserăți, deceleraseți*
a III-a (ei, ele) decelerea (să) decelereze decelerau decelera deceleraseră
Intrare: decelerat
decelerat
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)