10 definiții pentru decapitație decapitațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECAPITÁȚIE, decapitații, s. f. (Rar) Decapitare. – Din fr. décapitation.

decapitație sf [At: PROT. – POP, N. D. / V: (înv) ~iune / E: fr decapitation] 1-2 (Înv) Decapitare (1-2).

DECAPITÁȚIE, decapitații, s. f. Decapitare. – Din fr. décapitation.

DECAPITÁȚIE s.f. Decapitare. [Gen. -iei, var. decapitațiune s.f. / cf. fr. décapitation, it. decapitazione].

DECAPITÁȚIE s. f. decapitare. (< fr. décapitation)

decapitațiune sf vz decapitație

DECAPITAȚIÚNE s.f. v. decapitație.

*decapitațiúne f. (d. a decapita). Acțiunea de a decapita. – Și -áție, dar mai des -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

decapitáție (rar) (-ți-e) s. f., art. decapitáția (-ți-a), g.-d. art. decapitáției; pl. decapitáții, art. decapitáțiile (-ți-i-)

decapitáție s. f. (sil. -ți-e), art. decapitáția (sil. -ti-a), g.-d. art. decapitáției; pl. decapitáții, art. decapitáțiile (sil. -ți-i-)

Intrare: decapitație
decapitație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decapitație
  • decapitația
plural
  • decapitații
  • decapitațiile
genitiv-dativ singular
  • decapitații
  • decapitației
plural
  • decapitații
  • decapitațiilor
vocativ singular
plural
decapitațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decapitațiune
  • decapitațiunea
plural
  • decapitațiuni
  • decapitațiunile
genitiv-dativ singular
  • decapitațiuni
  • decapitațiunii
plural
  • decapitațiuni
  • decapitațiunilor
vocativ singular
plural

decapitație decapitațiune

etimologie: