9 definiții pentru decanta


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

decanta vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~tez / E: fr décanter] 1 (C.i. lichide) A purifica prin scurgere în alt vas, după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. 2 (Fig) A lămuri.

DECANTÁ, decantez, vb. I. Tranz. A limpezi un lichid tulbure, în care se află particule solide în suspensie, scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. ♦ A curăța de impurități, a înlătura murdăria. ♦ Fig. A limpezi, a clarifica, a lămuri. – Din fr. décanter.

DECANTÁ, decantez, vb. I. Tranz. A limpezi un lichid tulbure, în care se află particule solide în suspensie, scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. ♦ A curăța de impurități, a înlătura murdăria. ♦ Fig. A limpezi, a clarifica, a lămuri. – Din fr. décanter.

DECANTÁ, decantez, vb. I. Tranz. (Chim., Tehn.) A limpezi un lichid tulbure, în care se află părticele solide în suspensie, scurgînd lichidul limpezit după ce părticelele s-au așezat pe fundul vasului.

DECANTÁ vb. I. tr. A limpezi un lichid care conține părticele solide în suspensie prin scurgerea acestuia după depunerea lor. ♦ (Fig.) A limpezi, a clarifica, a lămuri. [< fr. décanter].

DECANTÁ vb. tr. 1. a limpezi un lichid care conține particule solide în suspensie prin îndepărtarea acestuia după depunerea lor. 2. (fig.) a limpezi, a clarifica. (< fr. décanter)

A DECANTÁ ~éz tranz. 1) (lichide) A separa de impurități prin scurgere (după sedimentare). 2) fig. (lucruri, idei etc.) A face înțeles (după anumite reflecții); a clarifica; a limpezi; a lămuri; a elucida. /<fr. décanter

*decantéz v. tr. (fr. décanter, din latina alchimiștilor decanthare, d. canthus, vgr. kanthós [cuv. african orĭ sp.], coada ochĭuluĭ, obadă, gît de garafă). Chim. Transvazez un lichid limpezit lăsînd drojdia.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

decantá (a ~) (a limpezi) vb., ind. prez. 3 decanteáză

decantá vb., ind. prez. 1 sg. decantéz, 3 sg. și pl. decanteáză

Intrare: decanta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decanta
  • decantare
  • decantat
  • decantatu‑
  • decantând
  • decantându‑
singular plural
  • decantea
  • decantați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decantez
(să)
  • decantez
  • decantam
  • decantai
  • decantasem
a II-a (tu)
  • decantezi
(să)
  • decantezi
  • decantai
  • decantași
  • decantaseși
a III-a (el, ea)
  • decantea
(să)
  • decanteze
  • decanta
  • decantă
  • decantase
plural I (noi)
  • decantăm
(să)
  • decantăm
  • decantam
  • decantarăm
  • decantaserăm
  • decantasem
a II-a (voi)
  • decantați
(să)
  • decantați
  • decantați
  • decantarăți
  • decantaserăți
  • decantaseți
a III-a (ei, ele)
  • decantea
(să)
  • decanteze
  • decantau
  • decanta
  • decantaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

decanta

  • 1. A limpezi un lichid tulbure, în care se află particule solide în suspensie, scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: