2 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

decalcifiére sf [At: LTR2 / V: ~icá~ / Pl: ~ri / E: decalcifia] 1 Eliminare a calciului dintr-un țesut Si: decalcifiat1 (1). 2 (Spc) Diminuare a cantității de calciu din țesutul osos și din dinți Si: decalcifiat1 (2). 3 Operație de îndepărtare a sărurilor de calciu din piei, înainte de tăbăcire Si: decalcifiat1 (3).

DECALCIFIÉRE, decalcifieri, s. f. Acțiunea de a (se) decalcifia și rezultatul ei. 1. Demineralizare a țesutului osos și a dinților, urmată de scăderea rezistenței oaselor și de deformări ale acestora. 2. Operație de eliminare a sărurilor de calciu din pieile aflate în procesul de tăbăcire. [Pr.: -fi-e-.Var.: decalcificáre s. f.] – V. decalcifia.

DECALCIFIÉRE, decalcifieri, s. f. Acțiunea de a (se) decalcifia și rezultatul ei. 1. Demineralizare a țesutului osos și a dinților, urmată de scăderea rezistenței oaselor și de deformări ale acestora. 2. Operație de eliminare a sărurilor de calciu din pieile aflate în procesul de tăbăcire. [Pr.: -fi-e-.Var.: decalcificáre s. f.] – V. decalcifia.

DECALCIFIÉRE s. f. Acțiunea de a decalcifia; pierdere sau micșorare a cantității de săruri de calciu din organism. – Pronunțat: -fi-e-.

decalcifiére (-fi-e-) s. f., g.-d. art. decalcifiérii; pl. decalcifiéri

decalcifiére s. f. → calcifiere

DECALCIFIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) decalcifia și rezultatul ei; decalcificare. [< decalcifia].

decalcifiá [At: DL / V: ~icá / E: fr decalcifier] 1-2 vtr (D. organisme) A(-și) pierde din diverse cauze calciul din țesutul osos sau din dinți. 3 vr (D. țesuturi) A-și pierde o cantitate de săruri de calciu.

DECALCIFIÁ, decalcifiez, vb. I. Refl. și tranz. A pierde sau a face ca organismul să piardă calciul din țesutul osos sau din dinți. ♦ Refl. (Despre țesuturi) A-și pierde o cantitate de săruri de calciu. [Pr.: -fi-a.Var.: decalcificá vb. I] – Din fr. décalcifier.

DECALCIFICÁ vb. I v. decalcifia.

DECALCIFICÁRE s. f. v. decalcifiere.

DECALCIFIÁ, decalcifiez, vb. I. Refl. și tranz. A pierde sau a face ca organismul să piardă calciul din țesutul osos sau din dinți. ♦ (Despre țesuturi) A-și pierde o cantitate de săruri de calciu. [Pr.: -fi-a-.Var.: decalcificá, vb. I.] – Din fr. décalcifier.

DECALCIFICÁ vb. I v. decalcifia.

DECALCIFICÁRE s. f. v. decalcifiere.

DECALCIFIÁ, decalcifiez, vb. I. Tranz. A face ca organismul să-și piardă sărurile de calciu, să rămînă sărac în săruri de calciu. Tuberculoza decalcifiază organismul. – Pronunțat: -fi-a.

DECALCIFICÁ, decalcific, vb. I. Tranz. A decalcifia.

DECALCIFICÁRE s. f. Decalcifiere.

decalcifiá (a ~) (-fi-a) vb., ind. prez. 3 decalcifiáză, 1 pl. decalcifiém (-fi-em); conj. prez. 3 decalcifiéze; ger. decalcifiínd (-fi-ind)

decalcificá (a ~) vb., ind. prez. 3 decalcífică

decalcificáre s. f., g.-d. art. decalcificắrii; pl. decalcificắri

arată toate definițiile

Intrare: decalcifia
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decalcifia
  • decalcifiere
  • decalcifiat
  • decalcifiind
singular plural
  • decalcifia
  • decalcifiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decalcifiez
(să)
  • decalcifiez
  • decalcifiam
  • decalcifiai
  • decalcifiasem
a II-a (tu)
  • decalcifiezi
(să)
  • decalcifiezi
  • decalcifiai
  • decalcifiași
  • decalcifiaseși
a III-a (el, ea)
  • decalcifia
(să)
  • decalcifieze
  • decalcifia
  • decalcifie
  • decalcifiase
plural I (noi)
  • decalcifiem
(să)
  • decalcifiem
  • decalcifiam
  • decalcifiarăm
  • decalcifiaserăm
  • decalcifiasem
a II-a (voi)
  • decalcifiați
(să)
  • decalcifiați
  • decalcifiați
  • decalcifiarăți
  • decalcifiaserăți
  • decalcifiaseți
a III-a (ei, ele)
  • decalcifia
(să)
  • decalcifieze
  • decalcifiau
  • decalcifia
  • decalcifiaseră
decalcifica verb grupa I conjugarea I
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decalcifica
  • decalcificare
  • decalcificat
  • decalcificând
singular plural
  • decalcifică
  • decalcificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decalcific
(să)
  • decalcific
  • decalcificam
  • decalcificai
  • decalcificasem
a II-a (tu)
  • decalcifici
(să)
  • decalcifici
  • decalcificai
  • decalcificași
  • decalcificaseși
a III-a (el, ea)
  • decalcifică
(să)
  • decalcifice
  • decalcifica
  • decalcifică
  • decalcificase
plural I (noi)
  • decalcificăm
(să)
  • decalcificăm
  • decalcificam
  • decalcificarăm
  • decalcificaserăm
  • decalcificasem
a II-a (voi)
  • decalcificați
(să)
  • decalcificați
  • decalcificați
  • decalcificarăți
  • decalcificaserăți
  • decalcificaseți
a III-a (ei, ele)
  • decalcifică
(să)
  • decalcifice
  • decalcificau
  • decalcifica
  • decalcificaseră
Intrare: decalcifiere
decalcifiere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decalcifiere
  • decalcifierea
plural
  • decalcifieri
  • decalcifierile
genitiv-dativ singular
  • decalcifieri
  • decalcifierii
plural
  • decalcifieri
  • decalcifierilor
vocativ singular
plural
decalcificare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decalcificare
  • decalcificarea
plural
  • decalcificări
  • decalcificările
genitiv-dativ singular
  • decalcificări
  • decalcificării
plural
  • decalcificări
  • decalcificărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)