3 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECALCIFICÁT, -Ă, adj. v. decalcifiat.

DECALCIFICÁT, -Ă, adj. v. decalcifiat.

decalcificat2, ~ă a vz decalcifiat2

DECALCIFIÁ, decalcifiez, vb. I. Refl. și tranz. A pierde sau a face ca organismul să piardă calciul din țesutul osos sau din dinți. ♦ Refl. (Despre țesuturi) A-și pierde o cantitate de săruri de calciu. [Pr.: -fi-a.Var.: decalcificá vb. I] – Din fr. décalcifier.

DECALCIFIÁT, -Ă, decalcifiați, -te, adj. Care a pierdut calciul, care are o cantitate insuficientă de calciu. [Pr.: -fi-at.Var.: decalcificát, -ă adj.] – V. decalcifia.

DECALCIFIÁT, -Ă, decalcifiați, -te, adj. Care a pierdut calciul, care are o cantitate insuficientă de calciu. [Pr.: -fi-at.Var.: decalcificát, -ă adj.] – V. decalcifia.

DECALCIFICÁ vb. I v. decalcifia.

DECALCIFICÁ vb. I v. decalcifia.

decalcifia [At: DL / V: ~ica / E: fr decalcifier] 1-2 vtr (D. organisme) A(-și) pierde din diverse cauze calciul din țesutul osos sau din dinți. 3 vr (D. țesuturi) A-și pierde o cantitate de săruri de calciu.

decalcifiat2, ~ă a [At: DEX / V: ~icat / Pl: ~ați, ~e / E: decalcifia] 1 Care nu mai are cantitatea de calciu suficientă. 2 Care a pierdut din calciu.

decalcifiat1 sn [At: MDA ms / V: ~icat / Pl: (nob) ~uri / E: decalcifia] 1-3 Decalcifiere (1-3).

DECALCIFIÁ, decalcifiez, vb. I. Refl. și tranz. A pierde sau a face ca organismul să piardă calciul din țesutul osos sau din dinți. ♦ (Despre țesuturi) A-și pierde o cantitate de săruri de calciu. [Pr.: -fi-a-.Var.: decalcificá, vb. I.] – Din fr. décalcifier.

DECALCIFIÁ, decalcifiez, vb. I. Tranz. A face ca organismul să-și piardă sărurile de calciu, să rămînă sărac în săruri de calciu. Tuberculoza decalcifiază organismul. – Pronunțat: -fi-a.

DECALCIFICÁ, decalcific, vb. I. Tranz. A decalcifia.

DECALCIFIÁ vb. I. tr. A face ca organismul să-și piardă sau să-și micșoreze cantitatea de săruri de calciu. ♦ refl. (Despre țesuturi) A-și pierde o cantitate de săruri de calciu; decalcifica. [Pron. -fi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. [< fr. décalcifier].

DECALCIFICÁ vb. I. tr., refl. A (se) decalcifia. [P.i. decalcific. / < it. decalcificare].

DECALCIFIÁ vb. I. tr. a face ca organismul să-și piardă sau să-și micșoreze cantitatea de calciu. II. refl. (despre țesutul osos) a-și pierde o anumită cantitate de calciu; a se decalcifica. (< fr. décalcifier)

DECALCIFICÁ vb. tr., refl. a (se) decalcifia. (< it. decalcificare)

A SE DECALCIFIÁ pers. 3 se ~áză intranz. (despre organisme, țesuturi osoase etc.) A pierde (total sau parțial) sărurile de calciu din componență. [Sil. -ci-fi-a] /<fr. decalcifier

A DECALCIFIÁ ~éz tranz. A face să se decalcifieze.[Sil. -ci-fi-a] /<fr. decalcifier


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

decalcifiá (a ~) (-fi-a) vb., ind. prez. 3 decalcifiáză, 1 pl. decalcifiém (-fi-em); conj. prez. 3 decalcifiéze; ger. decalcifiínd (-fi-ind)

arată toate definițiile

Intrare: decalcifia
  • silabație: -fi-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decalcifia
  • decalcifiere
  • decalcifiat
  • decalcifiatu‑
  • decalcifiind
  • decalcifiindu‑
singular plural
  • decalcifia
  • decalcifiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decalcifiez
(să)
  • decalcifiez
  • decalcifiam
  • decalcifiai
  • decalcifiasem
a II-a (tu)
  • decalcifiezi
(să)
  • decalcifiezi
  • decalcifiai
  • decalcifiași
  • decalcifiaseși
a III-a (el, ea)
  • decalcifia
(să)
  • decalcifieze
  • decalcifia
  • decalcifie
  • decalcifiase
plural I (noi)
  • decalcifiem
(să)
  • decalcifiem
  • decalcifiam
  • decalcifiarăm
  • decalcifiaserăm
  • decalcifiasem
a II-a (voi)
  • decalcifiați
(să)
  • decalcifiați
  • decalcifiați
  • decalcifiarăți
  • decalcifiaserăți
  • decalcifiaseți
a III-a (ei, ele)
  • decalcifia
(să)
  • decalcifieze
  • decalcifiau
  • decalcifia
  • decalcifiaseră
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decalcifica
  • decalcificare
  • decalcificat
  • decalcificatu‑
  • decalcificând
  • decalcificându‑
singular plural
  • decalcifică
  • decalcificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decalcific
(să)
  • decalcific
  • decalcificam
  • decalcificai
  • decalcificasem
a II-a (tu)
  • decalcifici
(să)
  • decalcifici
  • decalcificai
  • decalcificași
  • decalcificaseși
a III-a (el, ea)
  • decalcifică
(să)
  • decalcifice
  • decalcifica
  • decalcifică
  • decalcificase
plural I (noi)
  • decalcificăm
(să)
  • decalcificăm
  • decalcificam
  • decalcificarăm
  • decalcificaserăm
  • decalcificasem
a II-a (voi)
  • decalcificați
(să)
  • decalcificați
  • decalcificați
  • decalcificarăți
  • decalcificaserăți
  • decalcificaseți
a III-a (ei, ele)
  • decalcifică
(să)
  • decalcifice
  • decalcificau
  • decalcifica
  • decalcificaseră
Intrare: decalcifiat
decalcifiat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decalcifiat
  • decalcifiatul
  • decalcifiatu‑
  • decalcifia
  • decalcifiata
plural
  • decalcifiați
  • decalcifiații
  • decalcifiate
  • decalcifiatele
genitiv-dativ singular
  • decalcifiat
  • decalcifiatului
  • decalcifiate
  • decalcifiatei
plural
  • decalcifiați
  • decalcifiaților
  • decalcifiate
  • decalcifiatelor
vocativ singular
plural
decalcificat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decalcificat
  • decalcificatul
  • decalcificatu‑
  • decalcifica
  • decalcificata
plural
  • decalcificați
  • decalcificații
  • decalcificate
  • decalcificatele
genitiv-dativ singular
  • decalcificat
  • decalcificatului
  • decalcificate
  • decalcificatei
plural
  • decalcificați
  • decalcificaților
  • decalcificate
  • decalcificatelor
vocativ singular
plural
Intrare: decalcifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decalcifica
  • decalcificare
  • decalcificat
  • decalcificatu‑
  • decalcificând
  • decalcificându‑
singular plural
  • decalcifică
  • decalcificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decalcific
(să)
  • decalcific
  • decalcificam
  • decalcificai
  • decalcificasem
a II-a (tu)
  • decalcifici
(să)
  • decalcifici
  • decalcificai
  • decalcificași
  • decalcificaseși
a III-a (el, ea)
  • decalcifică
(să)
  • decalcifice
  • decalcifica
  • decalcifică
  • decalcificase
plural I (noi)
  • decalcificăm
(să)
  • decalcificăm
  • decalcificam
  • decalcificarăm
  • decalcificaserăm
  • decalcificasem
a II-a (voi)
  • decalcificați
(să)
  • decalcificați
  • decalcificați
  • decalcificarăți
  • decalcificaserăți
  • decalcificaseți
a III-a (ei, ele)
  • decalcifică
(să)
  • decalcifice
  • decalcificau
  • decalcifica
  • decalcificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

decalcifia decalcifica

  • 1. A pierde sau a face ca organismul să piardă calciul din țesutul osos sau din dinți.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Tuberculoza decalcifiază organismul.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv (Despre țesuturi) A-și pierde o cantitate de săruri de calciu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

decalcifiat decalcificat

  • 1. Care a pierdut calciul, care are o cantitate insuficientă de calciu.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi decalcifia
    surse: DEX '98 DEX '09

decalcifica

etimologie: