2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

decalat2, ~ă a [At: IONESCU-MUSCEL, ȚES. 345 / Pl: ~ați, ~e / E: decala] 1 (D. obiecte, acțiuni, evenimente) Distanțat în spațiu sau în timp. 2 (D. două sau mai multe sisteme tehnice sau organe ale aceluiași sistem tehnic) Deplasat penstru asigurarea unor condiții optime de funcționare.

decalat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: decala] 1-2 Decalare (1-2).

DECALÁ, decalez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) distanța în spațiu sau în timp în raport cu ceva, de obicei în raport cu ceva stabilit inițial; a (se) produce un decalaj. ♦ Tranz. A distanța două sau mai multe sisteme tehnice ori organe ale aceluiași sistem tehnic în vederea asigurării condițiilor optime de funcționare. – Din fr. décaler.

DECALÁ, decalez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) distanța în spațiu sau în timp în raport cu ceva, de obicei în raport cu ceva stabilit inițial; a (se) produce un decalaj. ♦ Tranz. A distanța două sau mai multe sisteme tehnice ori organe ale aceluiași sistem tehnic în vederea asigurării condițiilor optime de funcționare. – Din fr. décaler.

decala [At: MDENC / Pzi: ~lez / E: fr décaler] 1-2 vtr A face să nu mai coincidă (sau a nu mai coincide) cu ceva stabilit anterior Si: a (se) deplasa, a (se) distanța. 3 vt A deplasa două sau mai multe sisteme tehnice ori organe ale aceluiași sistem tehnic pentru a asigura condiții optime de funcționare.

DECALÁ vb. I. tr., refl. A (se) distanța, a nu coincide sau a face să nu (mai coincidă) în spațiu sau în timp (obiecte, fenomene). [< fr. décaler].

DECALÁ vb. tr., refl. a (se) distanța, a nu mai coincide, a face să nu (mai) coincidă în spațiu sau în timp. (< fr. décaler)

A SE DECALÁ pers. 3 se ~eáză intranz. 1) (despre obiecte, fenomene) A se distanța în spațiu sau în timp. 2) A înceta de a mai coincide; a nu se mai potrivi. /<fr. décaler

A DECALÁ ~éz tranz. 1) A face să se decaleze. 2) (două sau mai multe sisteme tehnice) A distanța pentru a asigura condiții optime de funcționare. /<fr. décaler


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

decalá (a ~) vb., ind. prez. 3 decaleáză

decalá vb., ind. prez. 1 sg. decaléz, 3 sg. și pl. decaleáză

Intrare: decalat
decalat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decalat
  • decalatul
  • decalatu‑
  • decala
  • decalata
plural
  • decalați
  • decalații
  • decalate
  • decalatele
genitiv-dativ singular
  • decalat
  • decalatului
  • decalate
  • decalatei
plural
  • decalați
  • decalaților
  • decalate
  • decalatelor
vocativ singular
plural
Intrare: decala
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decala
  • decalare
  • decalat
  • decalatu‑
  • decalând
  • decalându‑
singular plural
  • decalea
  • decalați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decalez
(să)
  • decalez
  • decalam
  • decalai
  • decalasem
a II-a (tu)
  • decalezi
(să)
  • decalezi
  • decalai
  • decalași
  • decalaseși
a III-a (el, ea)
  • decalea
(să)
  • decaleze
  • decala
  • decală
  • decalase
plural I (noi)
  • decalăm
(să)
  • decalăm
  • decalam
  • decalarăm
  • decalaserăm
  • decalasem
a II-a (voi)
  • decalați
(să)
  • decalați
  • decalați
  • decalarăți
  • decalaserăți
  • decalaseți
a III-a (ei, ele)
  • decalea
(să)
  • decaleze
  • decalau
  • decala
  • decalaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

decala

  • 1. A (se) distanța în spațiu sau în timp în raport cu ceva, de obicei în raport cu ceva stabilit inițial; a (se) produce un decalaj.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: distanța
    • 1.1. tranzitiv A distanța două sau mai multe sisteme tehnice ori organe ale aceluiași sistem tehnic în vederea asigurării condițiilor optime de funcționare.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: