opțiuni
  • info

9 definiții pentru decala

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECALA, decalez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) distanța în spațiu sau în timp în raport cu ceva, de obicei în raport cu ceva stabilit inițial; a (se) produce un decalaj. ♦ Tranz. A distanța două sau mai multe sisteme tehnice ori organe ale aceluiași sistem tehnic în vederea asigurării condițiilor optime de funcționare. – Din fr. décaler.

DECALA, decalez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) distanța în spațiu sau în timp în raport cu ceva, de obicei în raport cu ceva stabilit inițial; a (se) produce un decalaj. ♦ Tranz. A distanța două sau mai multe sisteme tehnice ori organe ale aceluiași sistem tehnic în vederea asigurării condițiilor optime de funcționare. – Din fr. décaler.

decala [At: MDENC / Pzi: ~lez / E: fr décaler] 1-2 vtr A face să nu mai coincidă (sau a nu mai coincide) cu ceva stabilit anterior Si: a (se) deplasa, a (se) distanța. 3 vt A deplasa două sau mai multe sisteme tehnice ori organe ale aceluiași sistem tehnic pentru a asigura condiții optime de funcționare.

DECALA vb. I. tr., refl. A (se) distanța, a nu coincide sau a face să nu (mai coincidă) în spațiu sau în timp (obiecte, fenomene). [< fr. décaler].

DECALA vb. tr., refl. a (se) distanța, a nu mai coincide, a face să nu (mai) coincidă în spațiu sau în timp. (< fr. décaler)

A DECALA ~ez tranz. 1) A face să se decaleze. 2) (două sau mai multe sisteme tehnice) A distanța pentru a asigura condiții optime de funcționare. /<fr. décaler

A SE DECALA pers. 3 se ~ează intranz. 1) (despre obiecte, fenomene) A se distanța în spațiu sau în timp. 2) A înceta de a mai coincide; a nu se mai potrivi. /<fr. décaler

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

decala (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. decalez, 3 decalează; conj. prez. 1 sg. să decalez, 3 să decaleze

decala (a ~) vb., ind. prez. 3 decalează

decala vb., ind. prez. 1 sg. decalez, 3 sg. și pl. decalează

Intrare: decala
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decala
  • decalare
  • decalat
  • decalatu‑
  • decalând
  • decalându‑
 singular plural
  • decalează
  • decalați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decalez
 (să)
  • decalez
  • decalam
  • decalai
  • decalasem
a II-a (tu)
  • decalezi
 (să)
  • decalezi
  • decalai
  • decalași
  • decalaseși
a III-a (el, ea)
  • decalează
 (să)
  • decaleze
  • decala
  • decală
  • decalase
plural I (noi)
  • decalăm
 (să)
  • decalăm
  • decalam
  • decalarăm
  • decalaserăm
  • decalasem
a II-a (voi)
  • decalați
 (să)
  • decalați
  • decalați
  • decalarăți
  • decalaserăți
  • decalaseți
a III-a (ei, ele)
  • decalează
 (să)
  • decaleze
  • decalau
  • decalară
  • decalaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

decala, decalezverb

  • 1. A (se) distanța în spațiu sau în timp în raport cu ceva, de obicei în raport cu ceva stabilit inițial; a (se) produce un decalaj. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: distanța
    • 1.1. tranzitiv A distanța două sau mai multe sisteme tehnice ori organe ale aceluiași sistem tehnic în vederea asigurării condițiilor optime de funcționare. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.